28 de saptamani…

Si asa incepe cel de-al treilea trimestru, am ajuns si aici cu mari emotii. Citeam zilele trecute un citat care m-a facut sa-mi dau seama inca o data in ce perioada minunata ma aflu si ce perioada minunata urmeaza sa vina:
”Inainte sa te nasti, te-am purtat sub inima mea. Din momentul in care ai ajuns pe lume si pana cand eu am sa parasesc aceasta lume, te voi purta in inima mea” Mandy Harrison

…Si asa incepe cel de-al treilea trimestru, am ajuns si aici cu mari emotii. Citeam zilele trecute un citat care m-a facut sa-mi dau seama inca o data in ce perioada minunata ma aflu si ce perioada minunata urmeaza sa vina:

”Inainte sa te nasti, te-am purtat sub inima mea. Din momentul in care ai ajuns pe lume si pana cand eu am sa parasesc aceasta lume, te voi purta in inima mea” Mandy Harrison.

V-am promis data trecuta ca am sa va povestesc despre vizita la medicul de familie, recunosc ca m-a impresionat. In general nu iau contact foarte des cu medicul de familie pentru ca beneficiez de o asigurare medicala privata, iar pentru mine o vizita la medicul de familie nu este necesara decat pentru eliberarea concediilor sau tratamentelor compensate. Din fericire, nu am avut inca nevoie de acestea. Traiam cu impresia ca medicul de familie e cel caruia daca ii spui ca te doare capul te trimite la un neurolog sau daca te doare piciorul te va trimite la ortopedie. Mi-am recunoscut greseala si imi fac inca mea culpa. Medicul meu de familie e un barbat de varsta mijlocie la care am ajuns in ultimii cinci ani doar pentru analizele obligatorii inainte de casatorie si analizele cerute in campania nationala efectuata acum o vreme in Romania. L-am vizitat, insa, cand am aflat ca sunt insarcinata, pentru ca stiam ca este nevoie sa ma ia in evidenta si totodata pentru ca stiam ca urmatoarele concedii vor trebui avizate de el. Discutia insa a fost foarte interesanta, mi-a dat informatii utile cu privire la drepturile mele ca pacient si salariat, mi-a citit si interpretat analizele efectuate pana atunci, s-a asigurat ca primesc toate informatiile pe care el ca medic de familie mi le poate transmite si m-a asigurat de suportul si grija lui. In cabinetul lui trona pe usa un afis mare in care se specifica ca femeile insarcinate au intietate la consult in fata celorlalti pacienti. Asta m-a facut sa ma simt protejata si implicit importanta pentru el si institutia pe care o reprezenta. Brusc, sistemul mi-a aparut ca un prieten de care uitasem.

Am langa mine, in timp ce va scriu, ultima ecografie corespunzatoare saptamanii 28. Am implinit impresionanta greutate de 1150 de grame, suntem indubitabil fetita si o poza din profil ne duce cu gandul la trasaturile lui tati. D-na doctor ne-a informat ca ne asteapta peste exact trei saptamani la urmatorul consult, cand ar trebui sa ne apropiem de 2000 de grame. Mi se pare fantastic modul in care ne dezvoltam. E drept ca simt modificarile pe pielea mea in fiecare zi. Ma misc mai greu, ma trezesc mai greu si respir mai greu.E de-a dreptul hilar cum unele lucruri care pareau banale in urma cu cateva zile, acum necesita o gandire inginereasca pentru a putea fi rezolvate. Sireturile nu-mi mai sunt prietene. De azi mi-am redus programul la locul de munca corespunzator OUG 96/2003 Art. 13.

“# Art. 13 – În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a ei  sau a fatului, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.”

La urmatoarea vizita am sa refac analizele de urina si sange. Am intrat practic pe ultima suta de metri si de-acum monitorizarea va fi mult mai atent efectuata pentru ca din acest moment, as putea oricandd sa-mi cunosc minunea. In timpul ecografiei aproape ca am lesinat. Am cerut la un moment dat apa si eram extrem de nervoasa si rusinata in acelasi timp ca mi se poate intampla asta in cea mai comoda pozitie si chiar in cabinetul doctorului. Nu intelegeam ce mi se intampla, dar medicul mi-a explicat ca este normal si ca multor femei insarcinate li se intampla asta din cauza ca fatul preseaza pe vena cava care  induce starea de lesin a mamei. M-a ajutat sa ma intorc pe partea stanga si mi-am revenit in cateva minute.

Va las acum. Ma intorc cu drag spre ultima poza cu Daria. Ei bine da….O sa ne cheme Daria Alexandra. Acum ca mi-ati aflat si ultimul secret, va pup si va urez sanatate maxima pana data viitoare!

Autor: Delia

Asistent Relatii Publice si Comunicare World Vision România – Biroul Zonal Vâlcea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *