Irene’s Flower Shop: Afacere cu iz de roze

Irene Maria Helene Vlaicu este sinonim cu Irene’s Flower Shop. Este sinonim în continuare cu pasiunea pentru flori şi perseverenţă, cu seriozitatea şi cu spiritul antreprenorial.  

După ce a absolvit Liceul de Chimie şi Facultatea de drept din cadrul Universitaţii Spiru Haret din Râmnicu Vâlcea a lucrat timp de 15 ani în domeniile în care a absolvit, Irene Maria Helene şi-a  propus să îşi îndeplinească un vis şi anume acela de a înveseli oamenii,  aşa cum ea insăşi se înveseleşte atunci când miroase o floare.

În anul 2015, şi-a  deschis un PFA  şi a înfiinţat primul atelier floral din care a reuşit să îşi plătească chiria şi propriul salariu. A câştigat în schimb foarte multă experienţă şi clienţi fideli. Şi-a dorit să se extindă, dar nu avea fonduri pentru acest vis.  

Întrebată ce o mulţumeşte cel mai mult, Irene Maria Helene  zâmbeşte de cele mai multe ori uşor încurcată  şi spune că nu poate să  prioritizeze: ,,Îmi place în primul rând ce fac şi aranjamentele trebuie să fie unice, apoi invariabil trebuie să ştiu unde vor ajunge ca să pot face combinaţiile potrivite, îmi umple sufletul de bucurie când la 3- 4 sau 5 zile după ce a avut loc evenimentul, primesc  foto de la clienţii mulţumiţi că  aranjamentele sunt la fel de frumoase. A! şi îmi place foarte mult să creez  buchete pentru domnii care urmează să dăruiască acele buchete doamnelor sau domnişoarelor din viaţa lor. Ei sunt cei care işi doresc întotdeauna  “ceva  deosebit” şi mă lasă să decid eu cum să fie’’.                                                 

Pentru Irene Maria Helene Vlaicu, finanţarea primită în cadrul proiectului ,, Dezvoltarea Mediului Antreprenorial din Regiunea Sud-Vest prin  acces la finanţare – DEMOFIN – SV’’ a convins-o că trebuie să se extindă. S-a înscris la cursul de compeneţe antreprenoriale, deschis la Ramnicu Valcea, a învaţat să scrie un plan de afaceri, l-a depus, iar în urma evaluarii a primit finanţare.

 A urmat apoi un stagiu de practică în domeniul antreprenoriatului pe codul CAEN în care şi-a dorit să îşi deschidă afacerea (atelier floral) şi apoi lucrurile au început să curgă de la sine.  Deschiderea unei societaţi comerciale a fost varianta cea mai potrivită pentru Irene, iar în decurs de o lună de la înfiinţare  au apărut primele încasări în valoare de aproximativ 5.000 lei, iar în a doua luna veniturile au mai crescut cu înca 3.000 de lei, fiind angajată şi prima persoană in cadrul societaţii.

Clienţii fideli primesc deja un card de fidelitate prin care, la a patra achiziţie, beneficiază de o reducere de 50%. De asemenea, au fost introduse cardurile cadou, unul cu valoare de 50 de lei şi al doilea cu valoare de 100 de lei. Cochetul atelier prinde din ce in ce mai mult contur.

Urmează să fie facută a doua angajare de personal în luna august. Deşi se poate crede că piaţa este saturată, Irene Maria Helene Vlaicu, dovedeşte că un atelier aranjat cu gust şi seriozitatea demonstrată fac diferenţa.

Adresa atelierului este: Str. G- ral Magheru nr 14, parter, Bl S3, Sc E, Rm. Vâlcea – Jud. Vâlcea ,tel. contact:                                  0754.559.004; http://www.facebook.com/Flori-IRENE

Finanţarea  care i-a permis doamnei  Irene Maria Helene Vlaicu  să işi îndeplinească visul a venit prin proiectul co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014- 2020 Romania START- UP PLUS –  Beneficiar SC Egis Romania SA, partener Fundaţia World Vision Romania,  POCU82/3/7/1105541.

STARBUCKS ROMÂNIA RENOVEAZĂ ȘCOALA DIN COMUNA MAIA, IALOMIȚA, ALĂTURI DE WORLD VISION

Starbucks, cel mai cunoscut brand de cafenele din lume, prezent de 12 ani în România, se implică în renovarea școlii gimnaziale “Barbu Catargiu” din comuna Maia, județul Ialomița, organizând o zi de voluntariat pe șantierul unității de învățământ și acoperind cheltuielile de modernizare de aproape 140.000 de RON.

Vineri, 19 iulie, aproape 40 de voluntari ai Starbucks România au mers în comuna Maia, unde au participat la lucrările de renovare a școlii care găzduiește în jur de 200 de elevi. De asemenea, Starbucks a donat proiectului suma de 138.637,81 de RON, acoperind astfel cheltuielile de reabilitare.


Proiectul se desfășoară în colaborare cu organizația World Vision, o prezență constantă în comună, unde derulează mai multe programe dedicate copiilor. “Sprijinul financiar pentru renovarea școlii din Maia înseamnă că cei aproape 200 de elevi vor putea învăța, din toamnă, în clase moderne, cu parchet și mobilier nou și se vor putea bucura de laboratoare dotate cu calculatoare. Pentru a susține activitatea World Vision în comună, voluntarii noștri au făcut practic o zi de muncă pe șantierul școlii, unde în prima parte a zilei, au pus parchet, au zugrăvit exteriorul și au montat mobilier nou, iar după prânz, au ajutat la curățenia finală”, a declarat Maria Feer, Marketing Specialist Starbucks România.


În ultimii ani, Starbucks România s-a implicat în numeroase proiecte sociale, promovând ideea de solidaritatea în comunitate și încurajând voluntariatul, mai ales în rândul tinerilor.
“Iubitorii de cafea bună, clienții noștri, sunt oameni care cred în aceleași valori pe care le promovăm noi. Starbucks este despre o cultură a empatiei și solidarității, despre incluziune și curaj, despre transparență, respect și demnitate. Toate proiectele în care ne implicăm sunt subsecvente acestor valori și credințe”, a mai spus Maria.


„În numele copiilor din Maia, le mulțumim prietenilor de la Starbucks pentru că au ales să sprijine această comunitate. Noi, ca organizație neguvernamentală, nu putem obține rezultatele pe care ni le dorim fără partenerii noștri corporate. Atunci când ne unim forțele, reușim să facem lucruri minunate pentru copiii care au atât de mare nevoie de noi. Ne bucurăm așadar, că există branduri precum Starbucks, branduri responsabile, alături de care putem ajuta cât mai mulți copii să aibă acces la o educație de calitate și o șansă în plus la un viitor, așa cum și-l doresc.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Despre Starbucks

Începând cu anul 1971, Starbucks Coffee Company și-a luat angajamentul de a aproviziona și a prepara cafea arabica de cea mai înaltă calitate, respectând normele de conduită etică şi profesională. În prezent, cu peste 25.000 de cafenele în întreaga lume, Starbucks este principalul prăjitor și distribuitor de cafea de specialitate din lume. Prin angajamentul de neclintit pentru excelență și în conformitate cu principiile companiei noastre, aducem experiența unică Starbucks în viața fiecărui client prin intermediul fiecărei căni de cafea servite. Pentru a împărtăși cu noi experiența, vă rugăm să ne vizitați în locațiile noastre sau online pe news.starbucks.com și Starbucks.com.

Despre AmRest

AmRest Holdings SE este unul dintre cei mai importanți operatori de restaurante din Europa, listați public. Portofoliul Grupului este format din cele patru branduri în franciză (KFC, Pizza Hut, Starbucks, Burger King) și cinci branduri pe care le deține (La Tagliatella, Blue Frog, Kabb, Bacoa, Sushi Shop). În prezent AmRest operează rețeaua de peste 2.100 restaurante în segmentele Restaurante cu Servire Rapidă și Restaurante Casual Dining din 26 țări: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Austria, Rusia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Armenia, Azerbaidjan, China, Belgia, Iran, Italia, Luxemburg, Arabia Saudită, Elveția, EAU, Marea Britanie. Mai multe informații disponibile pe webpage: www.amrest.eu/en

Despre World Vision România

World Vision România crede în dreptul la șanse egale pentru copiii de la sate și a celor de la oraș, drept urmare, în comunitățile rurale în care este prezentă, desfășoară programe de dezvoltare comunitară pe termen lung cu focus pe educație și reducerea abandonului școlar, sănătate și protecția copilului, agricultură şi dezvoltare rurală, angajament civic și creștin. Copiilor li se facilitează astfel accesul la condiții de viață mai bune, prin dezvoltarea durabilă a comunității în care trăiesc. Prin proiectele desfășurate, World Vision se concentrează pe transformarea comunităților și a membrilor acestora, pentru a realiza o viață împlinită pentru fiecare copil.

Camp Ignite: ”Scânteia” care îi pregătește pe 50 de adolescenți din Cluj și Vâlcea să privească viitorul drept în față!

Printre îmbrățișări, lacrimi de despărțire și promisiuni de revedere, se ridică un mesaj de optimism și speranță: ACESTA E DOAR ÎNCEPUTUL! Semn că încă o ediție a taberei de dezvoltare personală susținută financiar de unul dintre partenerii noștri de nădejde, Steelcase, s-a încheiat, dar efectele le vom simți pe termen lung. Începând din acest an, tabăra se numește IGNITE și, așa cum îi spune și numele, are scopul de a aprinde scânteia încrederii și a leadership-ului în fiecare dintre cei 50 de adolescenți participanți.

Cum a fost anul acesta? La fel de intens ca de fiecare dată: cei mai timizi au fost încurajați să-și depășească temerile, să-și exteriorizeze trăirile și să-și controleze emoțiile. Cei mai extrovertiți și dezinvolți au învățat să-și canalizeze energia și ideile în scopuri creative. Prin sesiuni de autocunoaștere, setare de obiective și jocuri de roluri, fiecare a fost, pe rând: lider, coechipier sau simplu observator. Cum să se împace cu modificările prin care trece corpul uman la vârsta adolescenței, ce întrebări îi frământă pe tineri, cum să aibă mai multă încredere în propria persoană și cum să gestioneze prejudecățile legate de vârstă, sex sau etnie au fost câteva dintre problemele abordate. ”În prima zi când am ajuns și am fost întrebată care ar fi cuvântul care mă definește am zis curcubeu. Nu am știut atunci să explic exact, dar pe parcursul acestor zile am trecut de la soare cu nori, la ploaie, la cer senin și acum e clar, e curcubeu!”, a zis Mihaela, din Vâlcea, la sesiunea de concluzii. 

Sunt exerciții de autocunoaștere și dezvoltare personală care se dovedesc utile nu doar adolescenților, ci și adulților care coordonează această tabără. ”Mi-am dat seama că venind aici m-am ajutat pe mine. Am avut complexele mele și a fost nevoie de o astfel de experiență ca să realizez că încă mai am de lucrat cu mine însămi!”, a recunoscut Bianca, una dintre facilitatoare.

”La plecarea din tabără nu mai sunteți aceleași persoane care erați când ați venit. Acum aveți o viziune, aveți încredere în voi și puteți fi voi schimbarea pe care vreți să o vedeți în comunitățile voastre”, le-a transmis Kim, director global pe Social Innovation în cadrul Steelcase, copiilor, în ultima zi de tabără.

În cifre, tabăra Ignite stă cam așa: 25 de fete și 25 de băieți de liceu din județele Cluj și Vâlcea, provenind din familii defavorizate, peste 20 de alumni (participanți din taberele anterioare) care au venit să-și împărtășească experiențele cu ”bobocii” și 10 facilitatori aleși pe sprânceană din rândul angajaților Steelcase, dar și 4 din rândul foștilor participanți. Alți 3 angajați Steelcase au grijă ca în fiecare an activitățile să fie bine organizate și adaptate nevoilor tinerilor.  

Dincolo de aceste cifre e ”scânteia”: o serie de experiențe și învățături care, sădite într-o minte tânără și dornică de cunoaștere, ar putea aprinde flacăra schimbării.

Creativitate, comunicare şi angajamentul de a fi mai buni! Copiii din proiectul ,,Alege Școala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!” se bucură de zile pline şi frumoase în tabăra ,, Licăr de lumină!

Fiecare copil merită să aibă la sfârşitul vacanţei de vară amintiri frumoase de împărtăşit cu colegii săi. Cu atât mai mult un copil de la sat, care poate nu a avut până acum şansa de a petrece o vară altfel, de a ieşi din rutina comunităţii sale şi a experimenta lucruri noi. Copiii din proiectul ,,Alege Școala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!” se bucură de o astfel de oportunitate în tabăra ,,Licăr de lumină”, desfăşurată la Centrul Cultural Social Sf. Cruce, de la Caraiman, Buşteni.

Timp de şase zile, copiii iau parte la activităţi pe cât se poate de variate şi creative, special gândite pentru a le stârni interesul şi a le oferi oportunităţi de învăţare şi dezvoltare: pictură, creaţie, jocuri, competiţii sportive, drumeţii, studiu biblic, filme tematice, foc de tabără. Participarea are loc în serii săptămânale de aproximativ 15-20 de copii desfăşurate pe tot parcursul vacanţei de vară.        

La atelierul de pictură, copiii învaţă care sunt paşii esenţiali în realizarea unei picturi, cum să combine culorile şi să acorde atenţie la detalii. Bucuria îşi face tot mai mult simţită prezenţa pe măsură ce lucrările capătă contur şi copiii devin mândri de ce au realizat. La fel de încântaţi s-au arătat şi de atelierele de creaţie unde au realizat brăţări, lanţişoare sau diferite produse folosind tehnica quellingului.

Drumeţiile sunt cele care le stârnesc cel mai mult curiozitatea. Copiii îşi arată personalitatea de mici exploratori. Le place să pună întrebări, să admire priveliştea şi să descopere muntele. Atunci când obosesc se aşteaptă şi se ajută unii pe alţii, experienţa fiind una care îi uneşte foarte mult. Fiecare serie de până acum s-a bucurat să ajungă şi să vadă Cascada Urlătoarea, din Munţii Bucegi, vestită pentru frumuseţea ei. 

Întâlnirile pe teme creştine, rugăciunile la care copiii participă dimineaţa şi seara, orele de studiu biblic, filmele tematice îi ajută pe copii să-şi corecteaze anumite comportamente, să înveţe si sa deprindă valori morale, precum empatia, bunătatea, sprijinul reciproc care să îi ajute şi să-i ghideze în viitor. La final, copiii îşi iau angajamentul de a fi mai buni unii cu alţii şi de a respecta cele învăţate în tabără.

Momentul mult aşteptat este cel al premierii. În funcţie de vârsta şi de implicarea fiecăruia, copiii primesc premii de care să se bucure la întoarcerea acasă: lego, puzzle, șah, remi, monopoly, jocuri educative. Bineînţeles că ultima seară este dedicată focului de tabără, cu multă voie buna şi depănat amintiri!

    ,,Tabăra a fost o experienţa foarte frumoasă. Am învăţat să pictăm, să combinăm culori, să facem braţări, să fim creativi. Am mers în drumeţii şi am vizitat locuri foarte frumoase, însă cel mai mult mie mi-a placut faptul că am învăţat şi chiar ne-am luat cu toţii angajamentul să fim mai buni, să fim prietenoşi, să ne ajutăm, să facem fapte bune, să respectăm natura„, a spus Ana P, eleva în clasa a VII-a.

Proiectul ,,Alege Școala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!” este desfăşurat de fundaţia World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română, în comunităţile Predeşti, Sopot, Băileşti (jud. Dolj) şi Parpaniţa (jud. Vaslui), pe o perioda de 36 de luni.

Proiectul vizează livrarea unor servicii integrate și centrate pe nevoile educaționale ale copiilor din grupurile vulnerabile identificate la nivelul celor patru școli partenere, din jud. Dolj și Vaslui, în vederea facilitării accesului la educație și reducerii părăsirii timpurii a școlii. Toamnă trecută, 264 de copii au fost incluşi în proiect şi au devenit benficiari direcţi ai activităţilor educaţionale special gândite pentru a se plia pe nevoile lor. Printre acestea se numără implementarea unui model de grădiniţă prietenoasă, derularea de programe ,,şcoală dupa şcoală” pentru copiii din ciclul primar şi gimnazial, precum şi alte activităţi care, cu siguranţă vor fi pe placul celor mici şi le vor oferi experienţe de învăţare şi dezvoltare: şcoli de vară, grădiniţe estivale, şcoli duminicale, cluburi tematice, excursii şi tabere educaţionale.   În cei trei ani de desfăşurare a proiectului, 691 de antepreşcolari, preşcolari şi şcolari din clasele primare şi gimnaziale şi părinţii lor vor fi beneficiari direcţi ai activităţilor.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

O vacanță de care să-și amintească! Experiențe inedite pentru aproape 160 de copii din proiectul ”Școala pentru toți”

O pereche de șlapi, un rucsăcel în spate și un amestec de emoții: teamă, nerăbdare, curiozitate… Grupurile de copilași, încă însoțiți de părinți și frați, așteaptă în fața școlii sosirea autocarului care îi va duce în prima aventură a vieții lor. Odată intrat pe străzile înguste ale satului, autocarul mare, roșu, atrage toate privirile: oare unde merge?! Cei mici sunt mândri, a venit pentru ei și îi duce la Brașov, acolo unde vor sta 5 zile. E prima dată când pleacă departe de casă atâtea zile, nici nu prea au știut ce să-și ia cu ei și nu reușesc să aprecieze distanța pe care o au de parcurs, de aceea tot drumul au o singură curiozitate: ”Doamna, pe unde suntem? Mai avem mult?”

Drum lung, rău de mașină, un pic de agitație, dar un popas în frumoasa cetate Sighișoara mai liniștește spiritele. „Și noi urcăm multe scări scări până la școală, în fiecare zi”, spune o fetiță din Cojocna, care astfel a găsit un termen de comparație pentru celebra scară acoperită. După multe poze cu panorama orașului și primii bănuți cheltuiți pe suveniruri, pornim spre Brașov. Alte întrebări: Cum o fi hotelul, cu cine stau în cameră și, mai ales, oare ce ne dă de mâncare? Ah, și când mergem la magazin, acel loc miraculos unde sunt pufuleții, chipsurile, sucurile și tot ce încercăm să evităm când devenim adulți, dar ni se pare fascinant când suntem mici.

Prima impresie, restaurantul frumos aranjat, pregătit să primească la cină oaspeții de seamă: 80 de copii de clasele I-VIII, în prima săptămână, și 77 de copii în a doua săptămână, veniți tocmai de la Cluj. Francisca, din Poieni, e fascinată. ”Aici o să mâncăm noi, doamna?! Ce fain îi!” În secunda următoare, interesul se mută spre lift. O jucărie metalică ce te poartă în sus și în jos cu o simplă apăsare de buton. Dar ce senzatie ai în stomac când se pornește! Încercați să vă imaginați zeci de copii, fiecare dornic să apese butonul și să prindă măcar o tură cu liftul. Le cerem scuze turiștilor care au fost nevoiți să-și care bagajele pe scări, dar cerem și înțelegere pentru o copilărie mai simplă, în care contactul cu tehnologia e limitat de sărăcie, lipsuri și, de ce să nu o spunem, uneori de ignoranță!

Interzicerea liftului a fost o dezamăgire, dar s-au găsit rapid alte distracții: alergatul pe scari, bătutul pe la uși, parcul din fața hotelului, cartela de la cameră, pe care fiecare ar fi vrut să o păstreze ca pe o cheie a regatului… Iar pe parcursul următoarelor zile au fost alte provocări și activități educative pregătite de organizatorii taberei, Ludic Education din Brașov. Seară de cinema, ateliere de pictură și design din ziare, menite să le stimuleze creativitatea, petrecere în pijama sau bal mascat, unde cei mai curajoși și-au etalat talentul la dans și, evident, plimbarea prin centrul Brașovului. Au mers de-a lungul zidurilor vechii fortificații și au admirat panorama de pe Turnul Negru, au ascultat poveștile ghidului despre Biserica Neagră și incendiul care a distrus-o sau despre orga impresionantă. E greu de crezut că, după o zi, o săptămână, un an, vor ține minte în ce stil e construită biserica sau câte tuburi are orga, dar de un lucru suntem siguri. Peste ani, când vor vedea la televizor sau vor auzi pe cineva povestind despre Biserica Neagră, vor spune cu mândrie: am fost acolo!

O zi în aer liber, cu fotbal, volei, frisbee, tir cu arcul sau vânătoare de comori a fost dovada că, măcar uneori, dorințele li se împlinesc. Câtă energie s-a răspândit la Domeniul Dâmbul Morii și cât de fascinant a fost focul de tabără pornit sub amenințarea furtunii, unde ne-a cântat și ne-a încântat domnul Gusti, cu a lui chitară rece!

Ultima zi a venit cu noi emoții amestecate: dor de casă, nostalgie, nerăbdare și aceleași întrebări: ”Doamna, când plecăm? Cât facem până acasă? La ce oră ajungem?”. Întrebați dacă le-a plăcut sau ce i-a impresionat cel mai mult, copiii nu stau mult pe gânduri: tot! Unii reușesc totuși să se gândească la ceva mai special: mâncarea (acasă mănâncă toată ziua  piure sau cartofi prăjiți), fântâna arteziană din Piața Sfatului sau faptul că au învățat unii de la alții să vorbeasc maghiară sau română.

E greu să exprime elaborat ce simt. Pentru majoritatea acestor copii a fost o experiență unică, mulți n-au mai trecut până acum granițele județului Cluj, n-au socializat niciodată cu atâția oameni și n-au avut parte de atâta confort. Reacția lui Andrei, un băiețel de 9 ani, la micul dejun, când l-am întrebat de ce nu își pune un pahar de suc, a fost dureroasă: ”Nu am bani la mine!”. S-au bucurat de lucrurile mărunte, pentru noi banale, dar ne-am dat seama cu adevărat ce a însemnat pentru ei această tabără abia când au ajuns din nou acasă. La coborârea din autocar schimbau repede numere de telefon și își strigau unii altora: ne vedem la anul!

Atunci am realizat și noi un lucru: cea mai frumoasă amintire din tabără sunt oamenii. Aceia care lunea erau niște necunoscuți și după care vineri îți vine să plângi pentru că nu știi când o să-i mai vezi. Aceia pe care, la plecare, nu aveai curaj să îi privești, iar la întoarcere le-ai păstrat loc lângă tine, în autocar. Aghireșu, Cojocna, Mera, Sânpaul sau Poieni, nu a mai contat locul din care a venit fiecare. La final, ne-am agățat cu toții, copii și adulți, de vorba cântecului: și-altădată, și-altădată, o s-o facem și mai și mai lată!

De ce este nevoie pentru a transforma viața unei tinere de 15 ani: Drag de carte, o familie care să o sprijine și un program care să-i asigure accesul la educație – “Vreau în clasa a 9-a”!

Cristiana are 15 ani și este elevă în clasa a IX-a la un liceu cu profil filologic din Craiova, județul Dolj. Cristianei îi place foarte mult la școala, este o elevă foarte silitoare și iubită de profesori. Când o să fie mare, Cristiana visează să urmeze cursurile Academiei de Poliție.

La prima vedere, povestea Cristianei pare asemănătoare cu cea a multor fete de vârsta ei. Însă dacă o cunoști mai bine, îți dai seama că viața fetei nu a fost atât de ușoară precum ar merita orice copil de vârsta ei. A crescut într-un sat din județul Dolj împreună cu parinții și sora mai mică, întreaga zonă fiind vestită pentru lipsa oportunităților de angajare. Părinții au ajutat-o și au susținut-o întotdeauna să-și continue studiile, asigurandu-i tot suportul necesar.

“Chiar dacă nu avem posibilitățile materiale necesare, părinții noștri au făcut mereu tot posibilul să nu ducem lipsă de nimic și să putem învata cât mai bine. Pentru a ajunge departe, educația este cea mai importantă.”, mărturisește Cristiana.

După evaluarea națională, Cristiana a reușit să intre la un colegiu de prestigiu și, datorită susținerii financiare, cât și morale primite din partea PEPCO Romania, dar și a evoluției ei și rezultatelor foarte bune, a devenit bursieră a programului ,,Vreau în clasa a 9-a.”

 „Bursa pe care o primesc lunar este mai mult decât binevenită, deoarece o folosesc pentru a-mi achiziționa alimente, haine și cărți, sunt foarte pasionată de lectură. Dacă aș face naveta ar însemna să parcurg în fiecare zi aproximativ două ore pentru a ajunge la liceu și încă două ore pentru a ajunge din nou acasă, astfel am fost nevoită să stau în gazdă…”, spune fata.

Participarea în program a motivat-o pe Cristiana să învețe cât mai bine și să se numere printre primii din clasă. Cu toate că este o prezență discretă și timidă, Cristiana reușește întotdeauna să se facă remarcată. Atât în comunitatea ei, la școală sau la întâlnirile din cadrul programului, este printre primii care răspunde, se implică sau vrea să ajute. Este o tânără încrezătoare, care privește cu speranță spre viitor, deși drumul până aici nu a fost deloc ușor.

“Toate activitățile la care am participat alături de World Vision m-au ajutat să mă dezvolt și să capăt mai multa încredere în forțele proprii. Am reușit să ies din rutina comunității mele și să văd ce se ascunde dincolo de limitele satului meu. Toate acestea m-au pregătit pentru etapa următoare a dezvoltării mele.”, spune Cristiana.

Intrarea în proiect i-a adus și bucuria de a fi parte dintr-o echipă. Participă cu drag la toate întâlnirile lunare, îi place să răspundă, să se implice și să împărtășească din experiențele proprii. Se întelege foarte bine cu colegii de proiect.

„De când fac parte din proiectul de burse ,,Vreau în clasa a 9-a” mi-am făcut prieteni noi, persoane cu care mă înțeleg foarte bine și am participat la numeroase activități, fie vizite în parc sau la film, fie ieșiri în aer liber, toate realizate pentru a ne cunoaște mai bine și pentru a ne acomoda mai ușor cu viata de licean, în oraș. Totodată, mă bucur pentru că o să am șansa să merg pentru prima dată într-o tabără de vară în care voi participa la foarte multe activități interesante.”

Seriozitatea, dăruirea și dragostea pentru învățat au continuat să îi aducă elevei rezultate tot mai frumoase. A terminat primul semestru din clasa a IX-a cu o medie de 9.83.

,,Nu m-aș afla astăzi aici fără sprijinul familiei și fără șansa de a fi parte din Programul ,,Vreau în clasa a 9-a”. Privesc cu încredere spre viitor și, zi de zi, mă străduiesc să devin mai bună pentru că îmi doresc să întorc binele făcut. Vă mulțumesc din suflet pentru grija pe care mi-o purtați!”, spune Cristiana.

Micii campioni din proiectul ,,Alege Școala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!” întâmpină vacanţa de vară cu bucurie!

În luna copilăriei şi a bucuriei, copiii din proiectul ,,Alege Şcoala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!” au avut şansa să se bucure din plin de această perioadă şi să sărbătorească sfârşitul anului şcolar într-un mod cât mai atractiv pentru ei. Atât cei mici de grădiniţă, cât şi colegii lor mai mari din clasele I-VIII au luat parte la tot felul de concursuri, care mai de care mai provocatoare şi distractive: competiţii sportive în aer liber, concursuri de cultură generală, probe de îndemânare, probe de concentrare, jocuri de echipă. Bucuria a căpătat cote maxime când a sosit momentul premierii. Toţi copiii au primit premii adecvate vârstei, şi bineînţeles, preferinţelor lor: trotinete pentru cei de la grădiniţă, seturi de badminton, kendame, coarda, mingi de volei şi fotbal, pentru cei mai mari.

,,Ne dorim prin acest fel de activităţi să îi ajutăm pe copiii înscrişi în proiectul nostru să-şi dezvolte abilităţile, să-şi descopere talentele şi să le fructifice, să deprindă valori necesare în viaţă precum spiritul competitiv, disciplina, munca în echipă, solidaritatea, încrederea, curajul. Ne-am bucurat să vedem cât de mult le-au plăcut şi interesul cu care s-au implica,” a spus Floarea Rădulescu, psihopedagog în proiectul ,,Alege Școala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!”.

,,Am cea mai fantastică trotinetă,” ne-a spus Teodor, grădiniţă.

,,Jocul de astăzi mi-a plăcut foarte mult. Ne-a testat care dintre noi este mai rapid şi atent,” ne-a spus Ionut, clasa a II-a.

,,Mi-a plăcut că a fost un joc de echipă şi am devenit mai uniţi,” ne-a spus Cristiana, clasa a II-a.

Proiectul ,,Alege Școala ‐ educație de calitate, viitor în comunitate!” este desfăşurat de fundaţia World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română, în comunităţile Predeşti, Sopot, Băileşti (jud. Dolj) şi Parpaniţa (jud. Vaslui), pe o perioda de 36 de luni. Proiectul vizează livrarea unor servicii integrate și centrate pe nevoile educaționale ale copiilor din grupurile vulnerabile identificate la nivelul celor patru școli partenere, din jud. Dolj și Vaslui, în vederea facilitării accesului la educație și reducerii părăsirii timpurii a școlii. Toamnă trecută, 264 de copii au fost incluşi în proiect şi au devenit benficiari direcţi ai activităţilor educaţionale special gândite pentru a se plia pe nevoile lor. Printre acestea se numără implementarea unui model de grădiniţă prietenoasă, derularea de programe ,,şcoală dupa şcoală” pentru copiii din ciclul primar şi gimnazial, precum şi alte activităţi care, cu siguranţă vor fi pe placul celor mici şi le vor oferi experienţe de învăţare şi dezvoltare: şcoli de vară, grădiniţe estivale, şcoli duminicale, cluburi tematice, excursii şi tabere educaţionale. În cei trei ani de desfăşurare a proiectului, 691 de antepreşcolari, preşcolari şi şcolari din clasele primare şi gimnaziale şi părinţii lor vor fi beneficiari direcţi ai activităţilor.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

PEPCO România donează 100.000 de euro pentru educația copiilor de la sate, prin programele desfășurate de Fundația World Vision România

PEPCO România donează 100.000 de euro pentru a susține copiii din mediul rural să meargă la școală, prin programele derulate de Fundația World Vision România. Prin această donație, 255 de copii de la sate vor primi o nouă șansă la educație: este vorba de 210 copii din ciclul primar și 45 de copii care vor merge la liceu.

Programele World Vision România au ca principal obiectiv îmbunătățirea nivelului de educație a elevilor din mediul rural și reducerea abandonului școlar. Părăsirea timpurie a şcolii este una dintre problemele grave ale României, ţara noastră continuând să înregistreze o rată a abandonului şcolar de 18,1%, în timp ce media europeană este de 10,6% (Eurostat, 2017).

Accesul la educaţie pentru copiii acestei ţări trebuie să fie neîngrădit, însă acest lucru nu se poate face în lipsa acoperirii nevoilor primare. Conform raportului “Bunăstarea copiilor din mediul rural”, realizat de Fundația World Vision România în 2018, 11% dintre copiii care provin din familii cărora nu le ajung venitul pentru strictul necesar declară că uneori lipsesc de la școală deoarece merg să muncească, iar 21% dintre ei se simt obosiți deoarece muncesc înainte sau după școală.

În mediul rural, peste 25% dintre locuitori au doar 4 clase, copiii români de la sate fiind expuşi în continuare sărăciei extreme şi excluziunii sociale, ceea ce înseamnă că discrepanţele dintre mediul urban şi cel rural continuă să se adâncească.

“O treime din populația țării noastre se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială, conform datelor Eurostat. Fără educatie, copiii României rămân captivi în sărăcie. Doar accesul neîngrădit la educație le poate schimba real viața acestor copii, poate reprezenta șansa lor de a-și depăși condiția, de a ieși din sărăcie și a de schimba pozitiv și comunitățile în care trăiesc. Mulțumim în numele copiilor din programele noastre companiei PEPCO România pentru generozitate, pentru că înțeleg importanța educației în mediul rural și pentru că le oferă sprijin necondiționat acestor copii. Împreună schimbăm generații!”, a declarat Mihaela Nabăr, Director Național World Vision România.

Copiii cu aripi de fluture. Cum încurajăm ”zborul” elevilor din proiectul ”Școala pentru toți”

La grădinița din Sânpaul, sub îndrumarea psihopedagogului Șarolta Lazăr, câțiva pitici de 2, 3 sau 4 ani sunt atât de concentrați să facă arici pe hârtie că nici nu aud când intră cineva și îi salută. Unii arici sunt rotunzi, alții ovali; unii au mustață, alții ochelari; unii au țepi doar pe cap, alții de jur împrejur. Sunt la fel de diferiți ca și imaginația copiilor. ”Eu îi pun niște mustăți, apoi îi fac țepi maro”, spune o fetiță, total absorbită de activitatea ei. Codițele ei blonde și privirea ștrengară aduc foarte mult cu „Pippi Șosețica”, personajul celebrului serial difuzat și în țara noastră prin anii ’90.

Toți micuții decupează hârtii, fac schimb de lipici, își fură creioanele colorate și trag cu ochiul la desenul colegului, să nu cumva să fie mai frumos. Între timp, observă musafirul care le face poze și imediat le stârnește curiozitatea: ”Cum te cheamă? Eu sunt Maria. Tu o să vii cu noi acasă, cu microbuzul?” Nu, răspund, eu locuiesc în altă parte și merg cu altă mașină. ”Păi da, pentru că fiecare trebuie să meargă la el acasă”, concluzionează tacticoasă Maria.

Ceva mai mărișori, copiii din clasele primare care rămân la activitățile de tip ”școala după școală” sunt și ei concentrați la maximum pe ceea ce au de făcut. La grupa condusă de psihologul Mădălina Prodan e liniște. După ce li s-a citit povestea ”Băiețelul cu aripă de fluture” a Ioanei Macoveiciuc, creativitatea copiilor e stimulată și de un fundal sonor relaxant. Trebuie acum să-și imagineze personajul și să zugrăvească în culori propria variantă a poveștii. ”Nu mi-a ieșit bine mâna… Mai am nevoie de puțin roșu pentru aripă”, spune Denisa, elevă în clasa a III-a. De altfel, asta le place cel mai mult copiilor la aceste ore, că au voie să fie ei înșiși. ”Cu Mădă îmi place să colorez, să fac felicitări și… de toate”, spune și Remus.

La grupa Cristinei Constantinescu, psiholog, atmosfera e mai vioaie. Și-a propus să facă activități de comunicare și dezvoltare motrică. După un salut prietenesc, prin dans sau îmbrățișări, copiii sunt încurajați să cânte și să facă mișcare pe Gașca Zurli. Deloc surprinzător, toți știu versurile și coregrafia: ”Am o căsuță mica, așa și-așa/ Și fumul se ridică așa și-așa”. Și toți încep să dea din mâini, să arate cum iese fumul și să ”accelereze” pasul. Prin astfel de activități, învățarea pare o joacă pentru copii: ”Îmi place că desenez, colorez, ne jucăm, cântăm…”, spune Rebeca.

Ei sunt încă mici și inocenți, dar pe măsură ce cresc e o provocare tot mai mare să le menții treaz interesul pentru activități educative. De grupa de gimnaziu din Sânpaul se ocupă psihopedagogul Petronela Pop și are nevoie de timp pentru a le atrage atenția. Unii butonează telefonul mobil pe sub bancă, alții mai au de povestit întâmplări din pauză, iar alții își aruncă priviri piezișe. Cu răbdare și tact, se așterne într-un final liniștea și Petronela reușește să le atragă atenția. Pe principiul improvizației, fiecare copil prezent trebuie să spună un cuvânt, cu ajutorul căruia se construiește o poveste. ”Paul a văzut… un cățeluș… care… mergea… în… 3 picioare… pentru că… al 4-lea era rupt”. Pe rând, toți sunt atrași în exercițiu, scotocesc prin minte după cuvinte mai elevate și fac conexiuni cu firul poveștii. Apoi trec printr-un filtru propriu calitățile și defectele, sunt provocați să se autodescopere și să-și recunoască emoțiile. Scrise pe hârtie par mai inofensive decât dacă le-ar discuta cu voce tare.  

Cu toții, indiferent de vârstă, sunt ca băiețelul cu aripă de fluture. Fragili și vulnerabili în fața a ceea ce e acceptat în societate drept ”normal”, dar atât de speciali prin particularitățile lor. Sărmani, dar isteți; poate mai prost îmbrăcați, dar respectuoși; necultivați, dar talentați. În loc să încercăm să-i ”vindecăm”, prin proiectul ”Școala pentru toți – acces la educație de calitate pentru preșcolari, școlari și cadre didactice din Regiunea Nord-Vest” îi încurajăm să-și dezvolte laturile pozitive, să își pună în valoare calitățile și să-și folosească ”aripile”.

Povestea e și a noastră a tuturor, pentru că nu suntem perfecți, dar avem cel puțin o calitate care ne face deosebiți. Trebuie doar să conștientizăm că o aripă îți permite să zbori, chiar dacă nu poți să bați din palme și nu te împiedică să zâmbești, chiar dacă nu poți să prinzi mingea.

Plan de intervenție educațională pentru elevii și profesorii din cadrul proiectului ”Școala pentru toți ”

Fiecare copil e diferit și are nevoi diferite. De la această premisă am pornit încă de la început proiectul ”Școala pentru toți”, prin care încercăm să găsim instrumentele și metodele potrivite să asigure învățarea și dezvoltarea în funcție de cerințele multiple și complexe ale copiilor din comunitățile vizate: Aghireșu-Fabrici, Cojocna, Mera, Sânpaul și Poieni. Acesta a fost și scopul celui de-al 3-lea workshop organizat pe 21 mai la Hotel Napoca, unde aproximativ 50 de specialiști în educație au fost invitați să contribuie activ la alcătuirea unui Plan de Intervenție Educațională pentru elevii din grupul țintă. Ce înseamnă asta? Așa cum a spus și coordonatorul activităților SDS, Antonius Coșier, ”planul reprezintă un document elaborat pentru a sprijini copilul în procesul de învățare, identificând pe de o parte dificultățile sau problemele care stau în calea procesului de învățare. În discuțiile anterioare, mi-am dat seama că uneori ne plângem de anumite probleme, dar ele nu reprezintă cauze, ci efecte. Încercăm să identificăm cauza problemei sau amenințarea, pentru ca apoi să identificăm modalitățile de intervenție în vederea depășirii acestora și atingerii unor scopuri de învățare și dezvoltare.”

Metode individualizate și centrate pe nevoile elevului, de asta avem nevoie în acest moment. Asta presupune identificarea și monitorizarea atentă a elevilor cu risc de abandon școlar, dar necesită și implicarea permanentă a familiei”, a spus doamna Berar Adina, profesor de matematică la Cojocna.

Un subiect aparte în cadrul workshop-ului l-a constituit impactul programului în rândul elevilor din grupul-țintă, observându-se o ușoară ameliorare a performanței școlare a acestora în anul școlar 2018-2019. De altfel, până la finalul perioadei de implementare, ne propunem să contribuim la o creștere calitativă a performanțelor școlare a circa 80% dintre elevii din grupul țintă al proiectului „Școală pentru toți”. Reprezentantul partenerului din proiect, Inspectoratul Școlar Județean, a reiterat faptul că scopul final al proiectului este acela de a crea o comunitate de învățare, atât pentru elevi, dar și pentru profesori, care să devină specialiștii necesari implementării viitoarelor proiecte ce își vor propune diminuarea ratei de abandon școlar din România.

Exercițiul de socializare de la finalul workshop-ului, susținut de Sarolta Lazăr, psihopedagog în cadrul proiectului, a avut nu numai scopul de relaxare, ci și de a spori gradul de coeziune a grupului implicat în proiect. Prin jocuri și activități de socializare, dascălii și pedagogii au putut să interacționeze liber și să se pună, pe rând, în pielea elevului cu probleme, a părintelui sau a dascălului care trebuie să gestioneze o situație tensionată.

Încă e greu să măsurăm rezultatele, dar ne bucurăm să fim parte dintr-un efort comun de a crea un sistem de educație incluzivă, care să dea șanse egale copiilor de la țară să-și asigure un viitor. Suntem conștienți că orice pas spre schimbare trebuie atent pregătit, analizat și adaptat la nevoile care pot să apară pe parcurs, dar știm că doar astfel școala va deveni o instituție prietenoasă, care nu va lăsa în afara sistemului niciun copil din România.