699 copii fericiți în proiectul „Alege Școala!”

În cadrul proiectului Alege Școala! derulat de Fundația World Vision România și Patriarhia Română 699 elevi din învățământul primar și gimnazial cu risc de părăsire timpurie a școlii, au participat la un concurs care să le dezvolte competențele și să contribuie la responsabilizarea lor socială. Odată cu încheierea primei etape a avut lor premierea tuturor participanților.

Pentru a-și îmbunătăți relaționarea socială  copiii au participat la probe de concurs care includ interacțiuni pozitive și constructive cu ceilalți colegi și implicarea în rezolvarea conflictelor cu ajutorul unor strategii adecvate vârstei. Elevii au improvizat, s-au distrat și în joacă au învățat, unii de la ceilalți, cum să dea o mână de ajutor cuiva aflat în nevoie, cum să procedeze dacă găsesc pe stradă un portofel sau cum să reacționeze atunci când un coleg este jignit sau marginalizat în cadrul unui grup.

Proiectul „Alege Școala!” își propune prin metode interactive să insufle copiilor valori morale, civice și creștine, care să contribuie la dezvoltarea lor educațională și socială.

După muncă și răsplată

După ridicarea stării de urgență, în perioada 18-22 mai, copiii au intrat în posesia premiilor mult așteptate. Premierea s-a făcut cu respectarea normelor de igienă, de siguranță și de distanțare socială prevăzute de autorități, în toate cele 7 comunități implicate în proiect: Roșiori, Maia, Drăgoești, Rădulești, Armășești, Vălenii de Munte și Medgidia. Fiecare copil a primit un trening inscripționat cu sigla „Alege Școala!”. Bucuria de a purta haine noi a fost mare și din acest motiv n-au mai avut răbdare să ajungă acasă și au ales să se îmbrace imediat.

Părintele Constantin Naclad, managerul proiectului „Alege Școala!”, a menționat că ”în proiectul nostru avem în această perioadă pe lângă activități diferite care se realizează în contextul dificil al distanței fizice dintre copii și instructori și un concurs care a pornit cu mai multă vreme în urmă, concurs în care am dorit să le oferim copiilor șansa de a se exprima liber, de a înțelege mai bine ce înseamnă a fi răspunzător de celălalt și sperăm, de a înțelege ce înseamnă a-ți iubi aproapele ca pe tine însuți. Premiile sunt răsplata implicării lor dar nu numai atât. Le-am gândit și ca un însemn comun al apartenenței la o activitate în care strecurăm și Cuvântul lui Dumnezeu în inima și sufletul copilului.”

Concursul continuă cu etapa a doua, în care cei mici au de realizat un proiect la alegere, care să se încadreze în secțiunea literară(o scrisoare către Dumnezeu despre cum ar putea ajuta un coleg să nu renunțe la școală, o poezie despre școală și educație, o rugăciune către Dumnezeu pentru cei care nu merg la școală), artistic(un desen care să ilustreze dragostea de învățătură) sau multimedia(un interviu cu un profesor sau preot din comunitate despre cum au ales școala sau cariera pe care au urmat-o, o prezentare despre școala sau biserica din comunitate). În contextul epidemiei de coronavirus metodologia concursului a fost adaptată, iar copiii vor primi la înscrierea în etapa o doua o tabletă pentru a putea realiza proiectele și pentru a face față cerințelor digitale din această perioadă.                                                                                                     

Prietenia online – riscuri sau beneficii?

Pentru a îi ajuta să comunice cu mai multă ușurință și să-și exprime opiniile cu încredere, copiii din proiectul Alege școala – educație de calitate, viitor în comunitate! iau parte în mod constant la activități de educație nonformală, voluntariat, comunicare pe diferite teme. De data aceasta, ei au fost provocați să își exprime părerea despre prieteniile din mediul online. Și iată că subiectul le-a stârnit interesul. În grupul online al întâlnirii, copiii ne-au spus că ei  consideră un mare avantaj să poată comunica cu prietenii lor cu ajutorul canalelor de socializare, acolo unde fac schimb de idei rapid și ușor, dar consideră riscant să vorbești și să te împrietenești cu o persoană pe care nu o cunoști:

“Mediul online ne ajută să rămânem mereu în legătură cu prietenii noștri, să împărtășim idei și informații, să comunicăm rapid și ușor, să ne vedem cu cei care locuiesc departe. Este însă periculos să vorbești cu o persoană pe care nu o cunoști. Ea poate să aibă de fapt o altă identitate și să nu fie sinceră. Este bine ca profilul tău să fie privat, să nu împărtășești lucruri personale cu necunoscuți,” ne-a spus Anamaria B., clasa a V-a.

Ne bucurăm să îi vedem activi și implicați. De la închiderea școlilor, toate activitățile din cadrul proiectului, fie remediale sau nonformale, se desfășoară în grupuri create în aplicații online. De mare ajutor s-au dovedit a fi și sesiunile online sau telefonice de consiliere individuală sau de grup. Astfel că, peste 150 de copii au discutat cu experții fundației despre cum s-au adaptat schimbărilor din aceasta perioadă, despre cum pot să rămână pozitivi, să aibă grijă de ei și să-și protejeze familia.

Despre proiectul Alege școala – educație de calitate, viitor în comunitate!

Proiectul ,,Alege Școala – educație de calitate, viitor în comunitate!” este desfăşurat de fundaţia World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română, în comunităţile Predeşti, Sopot, Băileşti (jud. Dolj) şi Parpaniţa (jud. Vaslui), pe o perioda de 36 de luni.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Prioritatea de investiții 10(i) Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non-formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare. Contract Nr. POCU/74/6/18/105515 – 26350/19.04.2018.

Copiii sunt mereu o sursă de inspirație

Copiii din Clubul de Educație Alternativă Argetoaia  (CEA) Argetoaia iau parte în această perioadă la  sedințe de  consiliere psihologică online (ca urmare a recomandărilor de auto-izolare și distanțare socială). Dupa o sesiune despre stres și tehnici de relaxare și antrenare a minții, psihoterapeuta din proiectul FACTIS – 113890, Mihaela Ciorăscu, a scris câteva versuri, iar copiii i-au trimis pe messenger poze făcute de ei în natură, în curțile și grădinile lor. Apoi, Andreea, clasa a VI-a, de la Școala Profesională Constantin Argetoianu, din com. Argetoaia, jud. Dolj, s-a înregistrat recitând versurile. Din pozele copiilor și înregistrarea audio, fiica Mihaelei a realizat un minunat colaj video, pe care vă invităm să-l vizionați.

Despre Proiectul FACTIS – Fii actor pentru o comunitate transformată, integrată și sustenabilă!

Proiectul FACTIS – Fii actor pentru o comunitate transformata, integrata si sistenabila! – ID 113890 este co-finantat  din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4 – Incluziune socială și combaterea sărăcie – Obiectivul specific  4.1 Reducerea numărului de comunității marginalizate în care există populație aparținând minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul comunității) aflate în risc de sărăcie și excluziune sociala, prin implementarea de masuri integrate.

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 16.110.977,38 lei, din care finanțare nerambursabilă: 16.085.807,77 lei. Proiectul este implementat în parteneriat cu Fundația Policy Center for Roma and Minoriries, Asociația Centrul de Analiză și Inovare Economico-Socială, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN, Școala profesională Constantin Argetoianu și Primăria Argetoaia.

Dorul de doamna profesoară și colegi se tratează prin lecții și teme online

Copiii din proiectul Alege școala – educație de calitate, viitor în comunitate! nu au timp să se plictisească!  De la închiderea școlilor, toate activitățile din cadrul proiectului, fie remediale sau extracurriculare, se desfășoară în grupuri create în aplicații online. Astfel, profesorii le pun copiilor la dispoziție fișe de lucru, le oferă in scris sau prin conferințe video toate explicațiile necesare pentru a le rezolva, iar copiii trimit o fotografie cu ceea ce au lucrat după ce termină de rezolvat cerințele. Dacă orele de educație remedială la limba română și matematică îi ajută să aprofundeze cunoștințele și să râmână cu lecțiile la zi, temele date în cadrul activităților extracurriculare au fost un bun prilej să învețe lucruri noi și creative, bune de pus în practică în timpul petrecut acasă: tehnici de pictură, studiu biblic, rețete de gătit alături de părinți, activități în gospodărie precum plantatul și întreținerea florilor.

“Îmi e dor de doamna profesoară și de colegi, dar lucrăm împreună și facem foarte multe lucruri interesante.  Încerc să-mi fac temele cât mai bine și mă bucur să îi văd și pe ceilalți colegi în poze sau filmări, lucrând. Îmi mai trece din dor,” a spus, Andreea, clasa a IV-a.

Tot în cadrul proiectului Alege școala – educație de calitate, viitor în comunitate!, copiii iau parte la sesiuni online sau telefonice de consiliere individuală sau de grup, esențiale în aceasta perioadă de incertitudine. Astfel că, peste 150 de copii au discutat cu experții fundației despre cum s-au adaptat schimbărilor din această perioadă, despre cum pot să rămână pozitivi, să aibă grijă de ei și să-și protejeze familia. Totodată, părinții copiilor au continuat online sesiunile din programul ,,Școala Părinților” și au primit sfaturi utile și avizate despre cum să gestioneze stresul generat de contextul pandemiei, cum să interacționeze cu copiii pentru a îi face să se simtă în siguranță, în ce fel de activități să îi implice pentru a petrece timpul constructiv.

“Copiii sunt receptivi la schimbare și și-au arătat interesul pentru lucru online, de acasă. Sunt deschiși, își fac temele și răspund creativ solicitărilor noastre. Părinții sunt încântați de intâlnirile online pentru că pot astfel să-și împărtășească temerile, să primească sfaturi, să afle ce tipuri de  activități au fost puse în practică cu succes de alți părinți. Este o perioada nouă și dificilă pentru toată lumea, dar în mediul rural, acolo unde accesul la informație este mult mai limitat, copiii și părinții au mare nevoie să le fim alături, să le oferim îndrumare și să le arătăm că nu sunt singuri, lucru pe care l-am resimțit și în cadrul discuțiilor telefonice sau online din aceasta perioadă,” a spus Floarea Rădulescu, psihopedagog în cadrul proiectului Alege Scoala – educație de calitate, viitor în comunitate! Jud. Dolj

“Proiectul continuă cu succes în mediul online, copiii s-au adaptat mai repede decât ne-am așteptat, participă la activitățile remediale pentru matematică și limba română, dar si la activități extracurriculare. Întâlnirile online s-au desfășurat pe teme legate atât de situația actuală:  <<Cum pot fi responsabil?>>, <<Voluntar pe timp de criză”>>, dar și teme cu un carater general: <<Puterea voinței>>, <<Cum să luam decizii corecte în viață?>>. Părinții copiilor nu au fost nici ei neglijați. Atât telefonic, cât și în mediul online au fost susținuți și încurajați să mențină echilibrul în familie și să își canalizeze toate resursele pentru a depăși situațiile dificile din această perioadă. Există o comunicare continuă între actorii principali: părinte- pedagog- experți ai poiectului astfel încât copiii, reprezentând centrul de interes al proiectului nostru, să fie într-un proces continuu de învățare și să aibă roade frumoase la final,” a spus Alina Handragel, psihopedagog în cadrul proiectului Alege Scoala – educație de calitate, viitor în comunitate! Jud. Vaslui.

***

Despre proiectul Alege școala – educație de calitate, viitor în comunitate!

Proiectul ,,Alege Școala – educație de calitate, viitor în comunitate!” este desfăşurat de fundaţia World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română, în comunităţile Predeşti, Sopot, Băileşti (jud. Dolj) şi Parpaniţa (jud. Vaslui), pe o perioda de 36 de luni.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Prioritatea de investiții 10(i) Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non-formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare. Contract Nr. POCU/74/6/18/105515 – 26350/19.04.2018.

Dar din dar se face rai

Nicoleta și Nicu au primit în dar din partea Fundației World Vision România un pachet cu alimente și produse de igienă care să îi ajute să treacă cu bine peste perioada acesta de epidemie cu COVID-19. Acest gest i-a făcut să înteleagă rolul implicării în viața comunității și cât de important este să dai o mână de ajutor atunci când cineva are nevoie.
În cadrul proiectului „Alege Școala!” copiii învață cât de important este să dăruiești, să ajuți și să faci fapte bune, doar despre asta este voluntariatul.

„Sunt bucuroasă pentru că acum o să ne facă mami paste cu sos! Abia aștept să mâncăm și prăjituri și cozonac!” – Nicoleta

Familia lor este una din cele 115 familii din comuna Roșiori, județul Ialomița, care au primit ajutoare în aceste vremuri grele prin care trecem.

Grija față de aproape în vremea pandemiei

Trăim un moment istoric rar – o adevărată „lebădă neagră” după cum ar numi-o Nassim Taleb – care pune la încercare toate resursele noastre ca umanitate. Dincolo de efortul material al tuturor economiilor, pandemia de coronavirus este și un test pentru resursele noastre omenești: iubire, empatie sau solidaritate. Dacă Dostoievski spunea cândva că „iadul e neputința de a iubi”, ei bine, se pare că această criză reușește să scoată la iveală ceea ce este mai frumos în fiecare dintre noi, ca oameni.

Pentru că ne pasă! Ne pasă de semenii noștri deja contaminați, motiv pentru care am înțeles tot mai mulți importanța distanțării sociale; ne pasă de personalul medical, cei care se luptă din răsputeri să salveze vieți, motiv pentru care cetățenii au început să doneze masiv pentru echiparea corespunzătoare a unităților medicale. Pare-se că umanitatea și-a redescoperit principala trăsătură ce a ajutat-o să scrie istorie: solidaritatea.

Se spune că nimic nu va mai fi ca înainte. Ne vom schimba stilul de viață, învățând să prețuim ceea ce este cu adevărat important; vom redesena procesul economic, având grijă ca lanțurile de producție să fie cât mai locale; și vom încerca să reșapăm instituțiile statului, astfel încât să asigurăm servicii de calitate tuturor cetățenilor, ca educația și sănătatea.

Până atunci, însă, World Vision Romania s-a străduit să nu uite de cei care par a fi „uitați” mereu în România. Neglijați aproape continuu în ultimele decenii, de multe ori acuzați că ar fi „leneși” și tratați ca niște cetățeni de mâna a doua, oamenii din mediul rural trăiesc o adevărată dramă în aceste momente. Mulți dintre ei, beneficiari ai programelor de intervenție socială a WVR, sunt romi, prea puțin școlarizați și angrenați în activități economice informale (zilieri, salahori, „cu ziua”, meșteșugari etc.). Pentru aceștia, restricțiile impuse de ordonanțele militare înseamnă o condamnare la foame. Evident, cel mai ușor e să pui toate aceste neajunsuri pe seama lor: nu au vrut să învețe, nu vor nici să muncească sau nu știu să se ajute între ei. Nu mai contează că nimeni nu a vrut să îi învețe, că nimeni nu vrea să îi plătească pentru munca prestată, la fel cum puțini sunt cei care chiar vor să îi ajute.

Misiunea de a împărți pachete alimentare și rechizite pentru copiii din Cojocna, județul Cluj, în Joia Mare a fost o adevărată încercare a limitelor umane. Oameni simpli, care respectă măsurile impuse de autorități, dar supărați că nimeni nu se interesează de soarta lor; copii pentru care „școala de acasă” e iluzorie, pentru că ei nu au ce mânca (ce să mai vorbim de tablete sau calculatoare…).  Unii s-au bucurat de ajutorul primit, alții păreau să spună că totul a venit prea târziu sau prea puțin. Ne-am dat seama rapid că oamenii erau speriați, flămânzi, se întrebau cine și cum îi va ajuta să iasă din această situație. Ar dori să muncească, dar nu pot părăsi nici măcar curtea lor, ce să mai zicem de transportul către oraș, care a fost suspendat.  Ar dori să muncească, dar nu au cu cine să lase copiii. Ar dori să muncească, dar nu au unde, efectiv. E o situație dificilă, care le sapă fragila temelie a subzistenței.

La finalul zilei, am părăsit comunitatea cu sentimente ambivalente. Pe de o parte, bucuroși că am putut să ajutăm semenii noștri în nevoie, că am putut să le transmitem o vorbă de încurajare și că am avut ocazia să le oferim copiilor din Cojocna câteva lucruri care să îi întoarcă – măcar cu gândul – la școală. Triști, însă, să vedem că viața la sat continuă să fie o luptă pentru supraviețuire, chiar și în secolul al 21-lea.

Suntem în continuare țara cu cel mai mare procent de populație rurală din cadrul UE, iar 30% din populația României se află în risc de sărăcie. Dacă nu vom lua măsuri ferme pentru sprijinirea acestora în această perioadă, în România vor apărea adevărate insule de sărăcie în decurs de câteva luni. World Vision România încearcă să atragă atenția tocmai asupra acestui fapt. Prin „Intervenție de urgență în comunitățile rurale” oferim pachete alimentare și de igienă familiilor vulnerabile, încercăm să implementăm soluții digitale de educație și oferim consiliere psihologică și medicală pentru a monitoriza starea de sănătate a copiilor și părinților acestora.

Dacă îți pasă de cei de lângă noi, alătură-te și tu campaniei! O faptă bună făcută acum va deveni o amintire frumoasă din vremuri de restriște!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020.

Program ”Școala pentru toți”

Axa prioritară: 6 „Educație și competențe”

OS: 6.2, 6.3 6.4, 6.6

Titlul proiectului: „Școala pentru toți-acces la educație de calitate pentru preșcolari, școlari și cadre didactice din Regiunea Nord-Vest”

Beneficiarul proiectului: Fundația World Vision Romania

Codul proiectului: POCU/74/6/18/104571

Educația online, o provocare pentru copiii de la sat

Oana este elevă în clasa a XII-a şi bursieră în programul nostru „Vreau în clasa a 9-a” încă de la începutul liceului.  Locuiește într-un sat din Dolj, cu tatăl, frații săi mai mari, cumnata și nepoțica sa. Mama Oanei nu este acasă. A plecat să muncească în străinătate, înainte de pandemie. Cu toate astea, bugetul familiei îl susține doar tatăl momentan, căci mama nu poate munci în această perioadă, din cauza coronavirusului.

Înainte de pandemie, Oana se pregătea pentru BAC și pentru examenul la facultate – vrea să dea la Medicină și să devină kinetoterapeut. De aproape o lună, însă, lucrurile s-au schimbat pentru ea. Orele de pregătire la limba română, matematică și chimie pe care le făcea după programul zilnic de la școală s-au transformat în teste și exerciții pe care le face singură, după ce primește indicațiile pe e-mail sau WhatsApp de la profesori.

Cu responsabilitatea unui om matur, Oana are grijă să își îndeplinească atribuțiile școlare, chiar și din izolare și chiar dacă nu are un laptop sau un calculator, dar nicio conexiune foarte bună la internet. Practic, își face temele doar cu ajutorul telefonului, s-a adaptat și se descurcă, deși nu îi este simplu. La mate ne trimite domnul profesor pe e-mail, la română pe un grup pe WhatsApp ne spune doamna ce teste să facem. La biologie, la fel, ne trimite doamna teste. Și tot pe e-mail primim de la doamna de franceză, doamna dirigintă de engleză. Eu înainte foloseam foarte, foarte rar e-mailul,  de aceea a fost ceva nou și greu pe de o parte să fac activitățile online. Iar pentru mine singura sursă prin care mă pot conecta la internet sunt datele mobile de pe abonamentul pe care mi l-a făcut tata. Dar am netul limitat. Nu am laptop sau calculator, fac totul doar de pe telefon. Cu laptop ar fi mai ușor pentru că, îmi amintesc, și când lucram la școală la TIC era mult mai ușor să fac acele chestii în Word decât acum, când a trebuit să mi le fac de pe telefon, ca să îmi scot anumite referate.”

Studiul la biologie, pentru admiterea la facutate, îl continuă tot individual, printr-un program destul de strict, pentru a nu rămâne în urmă. ÎI este foarte dificil, după cum ne-a mărturisit chiar ea:  „Învăț foarte mult pentru BAC și admiterea la facultate, deoarece și de acest lucru ține viitorul meu.  Dar cu toată pandemia asta, mi-am făcut un program de învățat mai exagerat, deoarece stau numai acasă. Pentru mine e extrem de greu. E greu pentru că, dacă n-am mai făcut meditații la bio în ultima vreme, doamna ne-a dat să învățăm  singuri și chiar sunt unele chestii care trebuie explicate, mai ales cum sunt imaginile care trebuie (toate) memorate.  E super greu să le înțelegi. Când  ni le explica doamna era mai simplu…Dar am început să mă descurc, teoretic.

În timpul pandemiei, o zi din viața Oanei se împarte între studiu individual și îndeletniciri casnice: gătește sau se joacă cu nepoțica ei uneori, atunci când mama fetiței are ceva urgent de făcut în gospodărie. Cu excepția tatălui, singurul care munceşte momentan,  toți ceilalți membri ai familiei stau izolați, în curte și în casă. Stăm acasă, tati e singurul care iese că trebuie să se ducă la serviciu și mereu când îi zic eu că mai avem nevoie de ceva, cumpără înainte să vină acasă, de la magazinul de unde așteaptă autobuzul. Noi stăm în curte. Eu mă trezesc pe la 10. Dacă știu că trebuie să fac mâncare, mă trezesc puțin mai devreme pentru că știu că până pregătesc toate cele, durează… După ce pun mâncarea pe foc, mai stau puțin cu nepoțica. După, mă apuc să învăț la bio și fac grile – până se face mâncarea mai fac grile. După ce am mâncat, dorm sau mai stau o oră în pat și după mă apuc de celelalte materii pentru școală. Sau mai stau afară în curte, mă mai duc în grădină, că trebuie să am grijă de flori și tot așa; dar nu ies din curte.”

Atunci când am întrebat-o pe Oana care a fost cel mai dificil sau provocator moment pentru ea în această perioadă, dincolo de necesitatea de a se adapta la noul mod de a învăța, ea ne-a răspuns: Efectiv faptul că dintr-un moment a trebuit să rămânem închiși, fără să mai fim noi, teoretic. Asta mi s-a părut așa, pe moment, foarte… ciudat. Mi s-a părut ciudat că a trebuit să ne rupem de tot… Și când mă gândesc că acesta trebuia să fie anul nostru, anul în care urma să râdem și să profităm de ultimele momente din anii de liceu petrecute împreună. Acum, uită-te la noi, comunicând prin mesaje, făcând ore online, dorindu-ne din tot sufletul să fim iar în acea clasă, în acea bancă de la școală. Nouă, celor de clasa a XII-a ne este, poate, cel mai greu… Sper să trecem cu bine și peste asta! ”

În cadrul proiectului  „Vreau în clasa a 9-a”,  Oana este foarte receptivă și implicată. Deși conexiunea slabă la internet nu i-a permis să se conecteze online la sesiunea de Public speaking de luna trecută, ea a răspuns tuturor cerințelor trimise de coordonatorii noștri pe grupurile de lucru și a trimis răspunsurile ei prin telefon. Ne-a mărturisit, în finalul conversației noastre, cum i s-a părut activitatea de educație non-formală din luna martie și ce înseamnă acest program pentru ea: A trebuit să ascultăm videoclipurile acelea și a fost diferit pentru că toate astea trebuia să le facem noi, trebuia să ne dăm seama despre lucrurile care se explicau acolo. A fost diferit, în fiecare activitatea înainte ni se explicau anumite lucruri, acum a trebuit să stăm să ascultăm și să completăm chestionarul. Acum a fost mai mult un efort din partea noastră, decât de obicei, dar și un fel de responsabilizare.

Proiectul <<Vreau în clasa a 9-a>> a fost și este pentru mine o oportunitate, o nouă șansă. Cu proiectul am vizitat anumite locuri când am fost  în tabără – nu mai fusesem acolo înainte de a fi în proiect. După toate întâlnirile și activitățile la care participam am început să nu mai îmi fie atât de frică să vorbesc cu ceilalți sau în public. Eu eram timidă când eram mai mică, dar după ce am început să vorbesc cu persoane pe care nu le știam, colegi noi din proiect, nu am mai fost așa timidă și am început să nu îmi mai fie teamă sau rușine să spun ce gândesc. ”

Dincolo de toate provocările, Oana își continuă educația și pregătirea cu mijloacele pe care le are, deocamdată, la îndemână. E ambițioasă și nu renunță ușor. Dar noi vrem să o ajutăm să îi fie mai simplu. Dorim să îi oferim un laptop sau tabletă pentru a-i ușura procesul de învățare în această perioadă.

Iar ca Oana mai sunt și alți copii care au nevoie de susținerea nostră.  Haideți să îi ajutăm, împreună, să aibă un dispozitiv electronic funcțional, pentru a-și continua educația de acasă! Dacă poți ajuta, scrie-ne în privat sau pe donatori@wvi.org.

Jurnal de COVID-19

 

Anca Casangiu. Jurnalul unui asistent social – în situația de lucru de acasă

 Profesia de asistent social poate îmbrăca mai multe haine! De cand s-a instituit stare de Urgență Națională, noi, toți cei care lucram la Fundație, ne-am mutat „biroul acasă”. Aici, marea provocare: să păstrezi legatură cu oamenii pe care îi ajuți și de care ești alături pentru a vedea ce nevoi au, să faci activitățile să meargă și să fii membru activ al familiei tale (mama, soție etc.).

Am sunat-o pe mama lor și mi-a spus că cei 4 copii ai familiei se bucură pentru că sunt împreună în perioada aceasta. Petru, cel mai mare dintre ei, o ajută la treburile gospodărești, sparge lemne și face curațenie în curte, iar Andrei are grijă de frații lui mai mici „mai bine decât orice bona din lume”. Uneori, mai exerseaza și pentru școală, însă faptul că nu au telefoane, calculator sau acces la internet îi rupe cumva de realitatea acestor zile. Nu primesc teme pe WhatsApp sau pe Facebook messenger, dar mama îi mai pune uneori să citească.

În a treia săptămână de lucru de acasă, după ce am trecut prin etapa „zapada și primavara alternativ”, am învățat să îmbin lucrul cu jocul. Într-o zi, cand mă jucam cu A și T, fetițele mele, de-a „Albă ca Zapada”, eu având evident rolul Vrăjitoarei = Regina Rea, A. o învăța pe T să lesine când mușca din mărul otrăvit. T leșina cu grația unui copil de 2 ani și 9 luni! Piticul o resuscita și o întreaba “mărul a fost otrăvit?”, iar T răspundea, „Nuuuu, ‘mălul’ a fost delicios!”

Perioada aceasta este o lecție! Fiecare învață ce poate și cât vrea să ne fim alături, să lăsăm de la noi, să iubim, să iertăm și să ne rugăm! Atât din partea unei mame – asistent social. Anca Casangiu.

Oameni care fac teren 

Maria Mitru, Responsabil Școala Părinților și voluntariat

Argetoaia este pustie, rar mai vezi câte un localnic care trece la cumpărături. Până la urmă au înțeles toți că trebuie să respecte situația de urgență și măsurile ce se impun. Sperăm să se termine mai repede, dar cum situația se prelungește toată lumea dă semne de îngrijorare.

Bursierii noștri sunt bine, de asemenea și părinții, am ținut permanent legătura cu ei. S-au plictisit, sunt nerabdători să înceapă școala. Eu fac naveta zilnic la Argetoaia, cu autobuzul, îmi este destul de frica (facem ture de o săptămână).

Iulian Tănase, Coordonator CCAI

Săptămâna trecută am fost în Argetoaia, unde se implementeaza proiectul, ca să preiau o livrare de manuale și instrumente muzicale, achiziționate pentru lucrul cu copiii care iau parte la activitățile Centrului de Educație Alternativă. În Argetoaia un localnic a fost luat cu izoleta și sunt peste 30 de persoane aflate în izolare obligatorie la domiciliu, localnici întorși de la muncă în străinătate.

Am avut mască, mănuși și mi-am amintit că am în boxă un echipament militar de ploaie, pe care l-am luat peste haine ca să-mi feresc hainele de un eventual contact cu obiecte infectate. Îmbrăcat ca la război, am urcat în mașina pe care o avem in leasing pe proiect (dezinfectată interior-exterior cu o zi înainte) și am pornit spre Argetoaia, la Blocul social, unde marfa a fost livrata prin curier. Am stat cât mai departe și i-am zis unde să lase coletele, n-am preluat direct de la el, apoi am dus cutiile într-o încăpere din Blocul social.

La întoarcerea acasă, am lăsat echipamentul în portbagajul mașinii, să nu îl aduc în casă până la următoarea utilizare și am dezinfectat mașina. În total, cam o ora de pregătiri (îmbrăcat-dezbrăcat echipament, dezinfectat, spălat pe mâini, schimbat haine etc.) și o ora la Argetoaia.

Iulia Vînătoru, asistent educațional

În vremuri tulburi generate de pandemia de Coronavirus, în Comuna Argetoaia lucrurile par că se află sub control. Multe din activitățile cotidiene și obiceiurile noastre sunt date peste cap, dar se pare că lumea accepta și se conformează realității.

Măsurile necesare pentru a stopa răspândirea virusului sunt acceptate în marea lor majoritate, fiind rare cazurile cand nu se respectă autoizolarea.

Socializarea se face în principal folosind mijloace electronice, aplicații de comunicare în regim video, site-urile de socializare fiind folosite acum mai mult ca oricând.

Educația școlară a copiilor continuă on-line, cadrele didactice țin mereu legătura cu elevii. Spre deosebire de mediul urban, copiii noștri pot ieși în curtea propriei gospodării, pot avea activități recreative sau pot face exerciții fizice în aer liber fără teama de intra în contact cu persoane străine. Nu s-au înregistrat probleme privind izolare din partea copiilor.

Școlile sunt inchise, la primărie programul cu publicul s-a restrâns, funcționând mai mult în regim de ghișeu unic.

În schimb agricultura funcționeaza, în gospodariile lor oamenii sunt observați în plină activitate agricolă.

La nivelul comunei a existat un singur caz de CORONAVIRUS, depistat pozitiv, un bărbat tânăr întors recent din Anglia și aflat în autoizolare la domiciliu. Momentan este internat în spitalul din Craiova, starea de sănătate este stabilă, din fericire niciunul din membrii familiei nu este infectat.

Din discuțiile cu cetățenii se întelege că sunt multe lucruri care nu se mai pot face sau la care sunt obligați să renunțe în prezent pentru a ramâne sănătoși, însă toată lumea este optimistă că această perioadă va fi depașită cu bine.

Despre Proiectul FACTIS – Fii actor pentru o comunitate transformată, integrată și sustenabilă!

Proiectul FACTIS – Fii actor pentru o comunitate transformata, integrata si sistenabila! – ID 113890 este co-finantat  din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4 – Incluziune socială și combaterea sărăcie – Obiectivul specific  4.1 Reducerea numărului de comunității marginalizate în care există populație aparținând minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul comunității) aflate în risc de sărăcie și excluziune sociala, prin implementarea de masuri integrate. 

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 16.110.977,38 lei, din care finanțare nerambursabilă: 16.085.807,77 lei. Proiectul este implementat în parteneriat cu Fundația Policy Center for Roma and Minoriries, Asociația Centrul de Analiză și Inovare Economico-Socială, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN, Școala profesională Constantin Argetoianu și Primăria Argetoaia.

 

Proiectul Alege Școala! continuă activitățile online

Educația copiilor continuă în contextul actual al pandemiei, cu toate că adaptarea la lucrul în mediul online nu este ușoară pentru elevii și părinții din mediul rural. Toate activitățile din cadrul proiectului Alege Școala!, fie remediale sau extracurriculare, se desfășoară acum în grupuri create în aplicația whatsapp. Astfel, cadrele didactice le pun copiilor la dispoziție fișe de lucru, le oferă toate explicațiile și suportul necesar pentru a le rezolva, iar copiii trimit o fotografie cu ceea ce au lucrat după ce termină de rezolvat cerințele.

Procesul de tranziție către mediul online oferă proiectului Alege Școala! posibilitatea de a contribui la educația copiilor și de a le asigura o continuitate în ceea ce privește dezvoltarea lor atât din punct de vedere educațional, cât și spiritual. Copiii participă în continuare la lecțiile din cadrul Școlii de Duminică, de care se îngrijesc preoții din cele șapte comunități ale proiectului (Roșiori, Drăgoești, Maia, Rădulești, Armășești, Vălenii de Munte, Medgidia).

Părintele Constantin Naclad, managerul proiectului Alege Școala!, consideră că mai presus de orice, menirea proiectului este de a avea grijă de copii și cu atât mai mult în situația în care școlile sunt închise temporar, ei au nevoie de sprijin pentru a reuși să țină pasul cu predarea în spațiul virtual, lucru cu care nu sunt familiarizați. Părintele Constantin Naclad a menționat că proiectul Alege Școala!, în acest context în care se află lumea întreagă din cauza epidemiei de coronavirus, își continuă activitatea în parteneriatul care s-a format între Fundația World Vision România și Patriarhia Română.

„Copiii pe care îi avem în grija noastră, pe care ni i-am asumat încă de acum 2 ani și care sunt răspândiți în câteva comunități defavorizate, continuă să se bucure de instructajul primit din partea experților, care au mutat toate activitățile în online și care continuă să mențină legătura cu copiii, să îi ajute să treacă peste acestă mare barieră, mai ales că mulți dintre ei nu au posibilități foarte mari din punct de vedere al tehnologiei, dar cu ceea ce avem, prin telefon sau prin alte mijloace, am reușit să continuăm activitățile noastre, mai ales cele care erau planificate în această perioadă. În plus, am continuat și continuăm să îi avem în grija noastră, să îi consiliem, să îi ajutăm să treacă peste această perioadă fără urmări, să continue învățatul, să continue educația și să continue să păstreze legătura cu preoții din Biserici, care, de asemenea, prin mijloace online au reușit să dezvolte activitățile pe care până acum le-au făcut față în față. Ne rugăm împreună cu toții ca aceste activități să nu înceteze și acești copii să nu fie marcați de criza prin care trece țara întreagă”, a declarat Părintele Constantin Naclad, managerul proiectului Alege Școala!.

Proiectul Alege Școala! oferă copiilor din medii defavorizate ocazia de a participa la activități menite să îi dezvolte din punct de vedere educațional și spiritual. Peste 1000 de copii din comunitățile Roșiori, Drăgoești, Maia, Rădulești, Armășești, Vălenii de Munte și Medgidia beneficiază săptămânal de educație remedială la limba română și matematică. În același timp, copiii participă și la activități extracurriculare, la Școala de Duminică, ambele susținute de preotul din fiecare comunitate.

Alege Școala! este un proiect implementat de Fundația World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Prioritatea de investiții 10(i) Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non-formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare. Contract Nr. POCU/74/6/18/106976.

Niciun drum nu e prea greu, atunci când ai oamenii potriviți alături

Iustina are 18 ani și este în clasa a XII-a la un liceu din Râmnicu Vâlcea, profil Științe Sociale. Locuiește împreună cu mama, tatăl vitreg, surorile și fratele său într-o comună situată la aproximativ 25 de km de Râmnicu Vâlcea.

Cel mai mic membru al familiei este fratele său, care are 6 ani și este în clasa pregătitoare, iar surorile Iustinei au 7, 9, 10 și respectiv 11 ani. Copiii merg la Școala Gimnazială din comuna de domiciliu și se bucură de sprijinul surorii lor mai mari când vine vorba despre teme sau responsabilități școlare. Iustina își iubește enorm surorile și fratele, iar cu mama sa are o relație specială: se simte înțeleasă, ascultată și sprijinită de aceasta pe toate planurile. Și cu tatăl vitreg are o relație bună, acesta fiind preocupat de creșterea și îngrijirea sa, încă de când Iustina avea 5 ani.

Deși situația financiară a familiei este una greoaie (mama lucrează ca muncitoare la o fabrică aflată la 20 de km de casă, iar tatăl vitreg s-a pensionat pe caz de boală, în urmă cu 1 an), Iustina este o elevă eminentă; timidă, ambițioasă, perseverentă și docilă, a finalizat clasa a XI-a cu media 9.85, iar semestrul I al clasei a XII-a, cu media 9,60. Este modelul de elev preferat de către profesori și e foarte prietenoasă, colegii o îndrăgesc mult. Îi place să studieze, este curioasă și activă în timpul orelor de curs. Iar relația pe care a construit-o cu colegii săi pe parcursul anilor de liceu s-a văzut și în atitudinea lor în ceea ce o privește, într-un moment foarte dificil din adolescența ei.

În urmă cu doi ani și jumătate, Iustina a suferit o operație la picior pentru un chist osos anevrismal fibula distală stângă. Din păcate, tumora a recidivat și a trebuit să se reopereze în luna septembrie 2019 (la Spitalul „Marie Curie” din București). După operație, Iustina a stat imobilizată la pat o lună, iar apoi, timp de aproape o lună și jumătate s-a deplasat cu ajutorul cârjelor, făcând naveta zilnic la școală, însoțită de mama sa până la autobuz. Transportul până la Râmnicu Vâlcea costă aproximativ 230 lei pe lună. De la stația de autobuz și până la școală Iustina este nevoită să ia un taxi, deoarece, deși a renunțat între timp la cârje, la indicația medicului, mersul se realizează cu mare dificultate. Acest lucru înseamnă 14 lei/zi dus – întors, aproximativ 300 lei/lună trebuie investiți pentru transportul Iustinei la liceu.

În momentul în care a aflat diagnosticul, Iustina a fost marcată, deoarece s-a văzut imobilizată în pat după intervenția chirurgicală și i-a fost teamă că nu va mai putea să meargă. De asemenea, s-a simțit neputincioasă, pentru că și-ar fi dorit să le poată ajuta în continuare pe mama și bunica sa la treburile casnice – aproximativ o lună de zile după operație, Iustina a locuit la bunica maternă, care avea grijă de ea în perioada în care mama era la serviciu. Tot bunica este cea care i-a fost alături în spital, când a mers pentru operație, mama fiind nevoită să rămână acasă cu surorile și fratele Iustinei. De altfel, mama este foarte preocupată de starea de sănătate a fiicei sale și îi oferă încredere permanent, discutând cu ea atunci când trebuie să ia o decizie, însă Iustina este cea care face alegerea finală.

Materiile preferate ale Iustinei sunt Limba română și Limba engleză. Visul ei, comun cu al mamei și al bunicii materne, este să devină profesor și pentru aceasta se pregătește de admiterea la Facultatea de Litere din Sibiu. A simțit o chemare către această profesie în momentul în care, în clasa a VII-a fiind, a predat o lecție de franceză colegilor săi. I-a plăcut foarte mult și și-a dat seama că asta își dorește să facă mai departe. O are ca model pe diriginta sa, care îi este și profesor de Limba engleză: ”Este o profesoară care știe să creeze o legătură bună cu elevii săi, ne transmite pasiunea pentru Limba engleză și are răbdare să explice fiecăruia pe înțelesul său. Reușește să păstreze un echilibru fin între prietenie și respect, între glumă și seriozitate”, afirmă Iustina despre doamna dirigintă, mărturisindu-ne că acestea sunt atuurile pe care și le dorește și ea în viitoarea carieră de profesor.

Iustina face parte din proiectul „Vreau în clasa a 9-a”și este susținută de KFC și Pizza Hut, sponsori care sunt alături de noi de mai bine de 12 ani. Le mulțumim, pe această cale, pentru toată deschiderea de care au dat dovadă, pentru a încuraja și susține elevi precum Iustina să își continue studiile la liceu și să treacă mai ușor de provocările vieții.