Şase modificari legislative propuse pentru îmbunătățirea Programului Național de Sănătate a femeii și copilului.
Fundația World Vision România, sub patronajul Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, a organizat ieri, 17 septembrie 2018, dezbaterea cu tema “Sănătatea mamei – prioritate pentru România”, cu scopul identificării unor soluții pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privind accesul femeilor la servicii medicale de specialitate, pe perioada sarcinii.
Dezbaterea a avut loc în contextul în care România se situează în topul indicatorilor privind mortalitatea maternă, mortalitatea neonatală, numărul avorturilor și incidența sarcinilor nedorite la minore. Conform statisticilor, în țara noastră mortalitatea maternă este dublă în comparație cu media Uniunii Europene (14,5%000 născuți vii în 2015), de 10 ori mai mare decât în Polonia și Austria, cauzele principale fiind legate de riscuri obstetricale directe (46%), riscuri obstetricale indirecte (29%) și avorturi (25%) . Mai mult, rata avorturilor este dublă față de media UE-27, 96% din decesele prin avorturi provocate fiind înregistrate în mediul rural2. În plus, România ocupă un loc fruntaș și în ceea ce privește sarcina și ratele de avort la adolescente – 1 din 10 mame este minoră, iar 9% din totalul anual al avorturilor se înregistrează în rândul femeilor sub 19 ani, principala cauză fiind lipsa de educație sexuală a adolescenților și neutilizarea contraceptivelor (60% din adolescenți).
Pornind de la aceste date alarmante, Fundația World Vision România, alături de experți în politici de sănătate publică, au conturat, în cadrul dezbaterii, o serie de recomandări de ordin legislativ pentru îmbunătățirea Programului Național de Sănătate a femeii și copilului:
• acces gratuit și necondiționat pentru femeile însărcinate la serviciile medicale pre- și postnatale incluse în pachetul minimal de servicii medicale și în pachetul de servicii de bază, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate;
• acces gratuit la serviciile comunitare de planificare familială pentru populația vulnerabilă;
• serviciile de planificare familială, serviciile pre- și postnatale vor putea fi acordate, în limitele competenței, atât de moașele licențiate, cât și de structurile de asistență medicală comunitară;
• reglementarea și extinderea Programului de screening perinatal și neonatal organizat în structura Programului Național de Sănătate a femeii și copilului;
• implementarea unor măsuri pentru aderența la monitorizare – transport gratuit, indemnizație lunară de hrană și măsuri de suport psiho-social;
• aplicarea unor sancțiuni contravenționale pentru furnizorii de servicii medicale care încalcă legislația privind drepturile femeilor gravide, lăuzelor și copiilor;
“Datele alarmante cu privire la mortalitatea maternă sau cea neonatală, precum și cele legate de mamele minore și rata de avort sunt strâns legate de funcționalitatea precară a serviciilor de planificare familială și a serviciilor medicale de specialitate din România. Din păcate, cele mai afectate sunt femeile din mediul rural, unde asistența prenatală este deficitară. De altfel, în aceste zone, 7 din cele 10 decese prin risc obstetrical direct din 2016 nu au fost monitorizate de medic pe durata sarcinii, în timp ce, în 2018, una din cinci mame din mediul rural nu a efectuat niciun examen ginecologic în timpul sarcinii1. Prin această dezbatere, ne-am dorit să identificăm principalele probleme din cadrul legislativ privind sănătatea femeii și copilului, obiectivul fiind reducerea ratei de mortalitate maternă”, a declarat Gabriela Paleru, Director Advocacy, Fundația World Vision România.
Proiectul “Mame pentru viață. Viață pentru mame” a fost lansat în martie 2016 de Fundația World Vision România, împreună cu compania farmaceutică Merck Sharp and Dohme (MSD) România, în cadrul inițiativei globale MSD for Mothers. Acest demers a urmărit dezvoltarea unui model integrat de intervenție destinat îmbunătățirii serviciilor de asistență medicală maternă și sănătatea reproducerii în mediul rural, cu scopul reducerii mortalității materne și a numărului de sarcini nedorite, respectiv de avorturi la minore.
Desfășurat în 30 de comunități rurale din județele Dolj, Vasilui și Vâlcea, proiectul a avut ca obiective facilitarea accesului femeilor la îngrijire maternă, prin crearea de grupuri care să sprijine diseminarea informațiilor și facilitarea (medierea) relației dintre personalul medical şi femeile din cadrul grupului vulnerabil, creşterea capacităţii autorităților locale și centrale de a asigura accesul neîntrerupt al femeilor la servicii integrate de îngrijire maternă și de planificare familială, precum și creșterea competențelor și a bazei de cunoștințe a personalului medical pentru îmbunătăţirea acordării de servicii pre- şi postnatale, prin dezvoltarea a trei module de e-learning privind îngrijirea gravidei, drepturile gravidei și comunicarea cu femeile vulnerabile.
“Ca susținători ai inițiativei globale MSD for Mothers, care promovează soluții concrete pentru îmbunătățirea calității serviciilor de îngrijire pe care femeile le primesc pe parcursul sarcinii și în momentul nașterii, ne bucurăm să știm că, alături de Fundația World Vision România, am reușit să ajutăm, prin acest proiect, peste 22.000 de femei din comunități vulnerabile și foarte sărace. În decursul celor trei ani în care am derulat proiectul-pilot <<Mame pentru viață. Viață pentru mame>>, am fost aproape de femeile vulnerabile din România zi de zi și am înțeles problemele pe care le întâmpină și care sunt nevoile lor imediate, ca viitoare mame. Soluțiile și instrumentele dezvoltate în cadrul proiectului și-au dovedit eficiența, iar acum pot fi preluate și implementate la nivel național, astfel încât nicio mamă să nu mai moară dând viață ”, a declarat Nicolas Renard, Director General MSD România.
În ultimii trei ani, prin demersul “Mame pentru Viață. Viață pentru mame”, peste 22.000 de femei din județele Dolj, Vaslui și Vâlcea au fost informate cu privire la sănătatea reproducerii și drepturile privind accesarea serviciilor medicale pe perioada sarcinii în cadrul a peste 820 de sesiuni informative, desfășurate de 67 de educatori comunitari voluntari, cărora li s-au alăturat consilieri școlari și asistenți medicali comunitari formați în proiect. În același timp, 235 de cadre medicale au urmat cursuri online dedicate îngrijirii și drepturilor femeilor însărcinate și 500 de medici și asistente au participat la workshopuri și sesiuni de educație prenatală. Două aplicații pentru telefoane mobile privind calendarul ovulației și asistența prenatală au facilitat educarea și comunicarea cu 1700 de femei vulnerabile din mediul rural. Mai mult, pentru ca femeile din mediile defavorizate să se bucure de sprijin și după încheierea proiectului, au fost dezvoltate, alături de autoritățile locale, 30 de planuri de acțiune.
