Categorie: Daruieste Speranta

 

Ieri, 60 de copii din comunitatea roma Naoiu, din comuna Camarasu, judetul Cluj, au primit ghiozdane noi pentru a putea incepe un nou an scolar cu bucurie si fara griji. In ghiozdane au gasit caiete, acuarele, creioane, pasta si perie de dinti, un prosop si o patura.

Copiii fac parte din comunitatea de romi din Naoiu, una dintre cele mai sarace din județul Cluj, cu o populatie de 300 de romi, care traiesc in case rudimentare, facute din pamant. Parintii nu au locuri de munca si isi intretin familia din muncile ocazionale si din ajutorul social acordat de stat.

Distributia a avut loc la Centrul multifunctional pentru copiii romi din Naoiu, unde copiii beneficiaza zilnic de un program de after school, sustinut de profesori voluntari din comunitate, de materiale educative, rechizite scolare si de un sandwich zilnic, oferite de World Vision.

 

 

Vara aceasta primii beneficiari ai proiectului pentru dezvoltarea mestesugurilor traditionale romanesti «Atelierul de mestesuguri» participa la cursurile de tesatorie manuala si croitorie.

La Francesti si Copaceni, judetul Valcea, iar in Dolj la Craiova si in comuna Argetoaia, cursantii sunt initiati in arta tesutului la razboi de catre mesteri recunoscuti care practica arta populara de peste 30 de ani. Junele proiectului sunt trei proaspete absolvente ale Liceului Teoretic Vitomiresti din judetul Olt, profil tehnologic.

Niciuna dintre ele nu a mai practicat lucrul de mana, dar isi doresc sa invete tainele gherghefului ca sa-si imbogateasca aptitudinile si sa aiba mai multe oportunitati de a lucra. Elena Repeanu, Ana Maria Dogaru si Denisa Panait apreciaza foarte mult rabdarea cu care le indruma doamna Maria Gibu, lectorul cursului din Francesti, si isi doresc ca dupa finalizarea proiectului sa isi deschida propriul atelier de tesatorie.

Atat in Valcea, cat si la Dolj, tesutul la razboi a primit sansa sa redevina traditie si afacere de familie. La Copaceni, Gheorghe Diaconescu (38 ani), pasionat de mestesuguri inca de la opt ani, desluseste zi de zi itele razboiului alaturi de sotia sa.

In Atelierul de mestesuguri din Casa Baniei, Craiova, Dumitru Smarandache (54 ani) si Gheorghita Smarandache (43 ani) se intrec in pricepere la razboaie alaturate. Ii insoteste fiica in varsta de patru ani, la fel ca pe alte cateva cursante – mamici, nevoite sa vina la scoala de tesut impreuna cu copiii.

Domnul Smarandache vrea sa arate ca si barbatii sunt capabili de frumos si ca poate descoperi «misterul razboiului de tesut». World Vision Romania desfasoara „Atelierul de mestesuguri” in cadrul Programului pentru agricultura si dezvoltare economica care promoveaza investitiile in capitalul uman din mediul rural cu scopul dezvoltarii economiei locale competitive, sustenabile pe termen lung si in acord cu valorile si traditiile locale.

Suntem in comuna Rebricea din Vaslui! Astazi am sosit cu autobuzul mult dorit de copiii din Rebricea!

Multumim tuturor celor care au sustinut campania ”Eu cum ajung la scoala?”, datorita voua copiii din Rebricea nu vor mai merge pe jos la scoala.  

Cum vacanta de vara este pe sfarsite beneficiarii World Vision din judetul Dolj povestesc despre modul placut si creativ in care aceasta s-a desfasurat. Au scris si desfasurat proiecte comunitare, au participat la activitati montane in tabara si au vizitat locuri de interes din tara. 

La inceputul verii, in urma parteneriatului dintre World Vision Romania- Birou Zonal Craiova si Fundatia Noi Orizonturi, in 11 comunitati partenere World Vision in judetul Dolj  au fost infiintate „Cluburi de initiativa comunitara pentru tineri’’.  Cluburile ii ajuta pe tineri sa devina agenti ai schimbarii, sa isi dezvolte aptitudini si abilitati sociale, civice si de viata.

 Pana acum fiecare Club de initiativa comunitara a implementat cate un proiect. De exemplu, Clubul “Albinutele” din comuna Varvorul de Jos a dezvoltat proiectul “Scoala noua…haina noua” constand in actiuni de ecologizare in cadrul scolii: ghivece cu flori, strangerea deseurilor, mars de sensibilizare privind efectele poluarii. Membrii Clubul “Manutele dibace” din comuna Argetoaia prin proiectul “Fii ECO…natura ti-o cere!  au reabilitat parcul din comuna: curatenie, vopsire, colectare deseuri, iar membrii Clubul ‘’Amicii” prin proiectul “Un club mai pritenos” au  confectionat bratari pe care le-au vandut la targul organizat cu ocazia zilelelor satului; din banii stransi amenajand spatiul unde se desfasoara activitatile clubului. 

La inceputul lunii iulie nu a lipsit nici mult asteptata tabara: 100 de copii din mediul rural (comunitatile partenere World Vision) care s-au evidentiat prin rezultate bune la invatatura au mers in tabara, in statiunea montana Straja.  Acolo, copiii au participat la activitati de aventura (alpinism, curs de franghii la mare si la joasa inaltime, trasee montane) prin care si –au consolidat valori morale precum precum solidaritatea, compasiunea, încrederea, curajul, respectul.

Pentru copii, tabara a fost o experinta plina de provocari. Ei s-au implicat cu daruire in toata activitatile propuse, punandu-si la incercare capacitatea de a se autodepasi: “Pentru mine a fost extraordinar. Este prima tabara la care particip si am invatat atat de multe lucruri. Sunt acum mult mai increzator, curajos si stiu cat este de important sa ii aprecizezi si sa ii respecti pe cei de jur”, a spus Alexandru, 14 ani, comuna Scaiesti.

Va invitam la vernisajul Portret/Atelier la Muzeului Taranului Roman, luni 27 august ora 17.00, la sala Foaier.

Târgul iconarilor şi al meşterilor cruceri de anul acesta propune, în cadrul seriei de expoziţii Portret/Atelier, trei studii de caz: Adriana Boerescu, Angela Ludoşanu şi Nicu Muntean.

Finisajul expoziţiei – desfăşurat în cadrul Zilelor Muzeului Ţăranului – va fi însoţit de lansarea celor trei caiete Portret/Atelier şi de un concert de muzică psaltică, susţinut de Grupul Nectarie Protopsaltul, în ziua de 16 septembrie, la ora 17:30.

Mai multe detalii gasiti pe site-ul muzeului.

”Inainte fugeam pentru a-mi salva viata, acum fug de placere si pentru a-i inspira si pe copiii care ar putea fi refugiati sau aflati in situatii extreme, asa cum am fost si eu cu ani in urma”, sunt cuvintele atletului american Lopez Lamong, un fost copil refugiat in razboiul civil din Sudan, in anii 1980-1990.

Anul acesta a participat la Jocurile Olimpice de la Londra la proba 5000 m si se afla printre primii 10 din lume la aceasta proba.

Va scriem astazi despre Lopez Lamong pentru ca povestea vietii lui este impresionanta, copilaria tragica i-a marcat existenta, l-a intarit si l-a determinat sa nu renunte la visele lui.

”Intr-o duminica dimineata rebelii au intrat in biserica din Kimatong, in care ma aflam si m-au luat din bratele mamei mele. Au rapit toti copiii si i-au dus intr-o tabara de antrenament pentru a deveni soldati-copii. Conditiile din tabara au fost oribile, mancarea era amestecata cu nisip si cu toate acestea, multi copii, lihniti de foame au mancat toata mancarea. Dar ei nu puteau digera nisipul si au murit cu totii.”

Era la varsta de 6 ani, cand nici arma in mana nu o putea tine. Impreuna cu baietii mai mari din tabara, au planuit sa evadeze. ”A fost prima mea cursa. Am alergat 3 zile si 3 nopti crezand ca vom ajunge inapoi in satul nostru. In schimb noi am ajuns in Kenya.”

Acolo au fost preluati ca refugiati si si-au petrecut urmatorii 10 ani intr-o tabara unde conditiile de trai erau foarte grele.

”Obisnuiam sa alerg si sa joc fotbal ca sa uit de foame. Intr-o zi, impreuna cu cativa copii, ne-am dus la un kenyian bogat acasa sa ne uitam la Olimpiada, pe vremea aceea nici nu stiam ce inseamna Olimpiada. Acolo l-am vazut pe Michael Johnson castigand cursa de 200m si de 400 m si izbucnind in plans pe podium. Initial nu am inteles de ce plange, dar apoi am inteles ca nu alerga doar pentru el, alerga pentru tara lui. Atunci am realizat ca vreau si eu sa aleg pe tara aia, adica pentru Statele Unite ale Americii. De atunci el a devenit modelul meu. ”

Visul lui Lopez a devenit realitate in momentul in care guvernul Statelor Unite a decis sa primeasca 3500 de refugiati din Sudan in cadrul unui program de relocare.

O perioada a locuit la o familie care l-a gazduit si a inceput antrenamentele de atletism. In 2008 s-a calificat la Olimpiada de la Beijing si a purtat steagul Statelor Unite la ceremonia de deschidere.

Insa Lopez Lomong nu si-a uitat radacinile si nici situatia grea prin care trec copiii refugiati in tara natala.  In parteneriat cu World Vision Lopez Lomong vrea sa aduca speranta si sa faca diferenta in vietile copiilor si a familiilor sarace din sudul Sudanului. Ii multumim ca este alaturi de World Vision!

In Romania, ne-am bucurat de parteneriate cu sportivi de valoare care stiu cat de importanta este educatia copiilor nevoiasi si cat de mult le poate schimba viata. Multumim din suflet pentru ajutor Constantinei Dita si  Monicai Iagar!

Ieri, 16 august, in comunitatea Vitomiresti din judetul Olt a fost inaugurat primul cuptor de deshidratat, pentru toti agricultorii din zona.

Cuptorul a fost construit de catre biroul zonal World Vision Valcea, in parteneriat cu Primaria Vitomiresti si Cooperativa Agricola Vitomiresti.

“ Acest cuptor de deshidratat vine in sprijinul tuturor agricultorilor din comuna, dar si din localitatile limitrofe. Este adevarat ca in sat exista pomicultori care au construit in gospodarii cuptoare, insa nici unul nu este de o capacitate atat de mare. De asemenea este unul dintre cele mai moderne cuptoare de care zona noastra avea nevoie pentru a deshidrata fructe si legume intr-un timp scurt, dar si in cantitati foarte mari. Acest cuptor ne ajuta sa valorificam la un pret superior produsele agricole din zona.” a declarat Radu Ion Lucian , pomicultor din comuna Vitomiresti.

Biroul Zonal Valcea a derulat in comunitatea Vitomiresti, inca din anul 2006 proiecte in domeniul apiculturii si pomiculturii, cu scopul de a stimula si sustine fermierii din mediul rural pentru a practica o agricultura la un nivel eficient si competitiv.

In comuna Vitomiresti agricultura este ocupatia de baza a locuitorilor, practicandu-se diverse ramuri ale ei, avand preponderenta viticultura si pomicultura, ele luand o mare amploare in ultimii ani, dupa infiintarea cooperativelor agricole de productie.