Fundaţia World Vision România si Compania farmaceutica Merck Sharp and Dohme au lansat, rezultatele “Studiului privind barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural în accesarea serviciilor de asistență prenatală și sănătate reproductivă din România”. Cercetarea a fost efectuată în județele Dolj, Vâlcea și Vaslui ca parte a proiectului „Mame pentru viață. Viață pentru mame”, desfășurat pe o perioadă de 30 de luni cu un grant în valoare de 500.000 de dolari, ca parte a programului global MSD for Mothers.
Dezbaterea prilejuită de lansarea studiului a avut loc la Institutul Național de Sănătate Publică și a reunit reprezentanți ai Preşedinţiei, Guvernului, Camerei Deputaţilor, Senatului, Ministerul Sanatatii , CNAS dar și ai celor mai importante instituții publice medicale in domeniu si societăţi profesionale, specialişti și mass media.
Am avut placerea sa avem invitati de marca, Dl Naveen Rao, Presedintele Merck for Mothers, Gabriele Grom AVP MSD si ambasador al Merck for Mothers, Doamna Loreta Paun consilier prezidential, Dl Buicu Florin- Dl Presedinte al Comisiei de Sanatate si Familie din Camera Deputatilor, Dl Florian Bodog-Secretar al Comisiei de Sanatate Publica din Senat, Dl Profesor Nicolae Suciu,-Presedintele Societatii de Obsterica Ginecologie din Romania si Directorul INSMC Alessandrescu Rusescu, directorul INSP Mihai Marius Dan, si nume de referinta si experti din alte institutii si societati profesionale.
Studiul a urmărit explorarea nivelului de cunoștințe, atitudini și practici ale femeilor în domeniul planificării familiale și utilizării serviciilor de asistență prenatală, barierele și factorii favorizanți în accesarea serviciilor de sănătate. Cercetarea a inclus 15 focus grupuri cu peste 200 de persoane, interviuri semistructurate cu persoane cheie și metoda analizei barierelor și factorilor favorizanți aplicată unui grup de femei de vârstă fertilă din cele trei județe.
Potrivit studiului, principalele bariere din aria planicării familiale sunt:
- Cea mai importanta bariera este lipsa serviciilor de planificare familială din comunitate, a campaniilor de informare si consilierii pentru planificare familială si indisponibilitatea produselor gratuite (în special pentru femeile vulnerabile economic)
- Lipsa educației, a cunoștințelor complete și corecte privind alegerea unei metode contraceptive, utilizarea corectă a metodelor, siguranța, efectele secundare.
- Relația de putere din familiile tradiționale cu o dominanță a bărbatului care în multe cazuri refuză utilizarea metodelor naturale de planificare familială și a celor care nu depind de femei .
În privința asistenței prenatale au fost identificate următoarele bariere:
- Lipsa de informații a femeilor privind serviciile medicale gratuite la care au dreptul prin lege
(deși prevăzută prin Ordin al MS 12/2004, acordarea si completarea Carnetului gravidei care ar putea informa dar și salva, în urgență, gravida cu probleme de sarcina si afecțiuni concomitente, este sporadică si aleatoare)
- Neaplicarea protocolului de monitorizare a sarcinii și acordarea discreționară a pachetului de servicii medicale pentru gravide
- Lipsa serviciilor de obstetrică ( medici, moașe) precum si de investigații și analize de laborator in comunitate.
- Lipsa unui sprijin financiar pentru deplasarea gravidei către serviciileoferite doar în
- Managementul defectuos al fondurilor asigurărilor de sănătate (lipsa fondurilor în anumite perioade ale lunii, în laboratoare și farmacii, birocrația excesivă necesară obținerii adeverinței de asigurat, etc.);
- Lipsa monitorizării calității serviciilor medicale , adesea deficitare în multiple planuri, incluzand atitdinea si comunicarea neadecvată cu pacientele vulnerabile. Puțini respondenți au menționat discutarea cu medicii a planului de monitorizarea a sarcinii și naștere, care include calendarul de consultații și investigații pe parcursul celor nouă luni de sarcină, la care mama are dreptul prin asigurarea de sănătate. Marea majoritate a femeilor au declarat ca nu au primit carnetul de gravidă, nici vreun alt material informativ. Mai mult, din studiu reiese că imunizarea în sarcină și prescrierea gratuită a suplimentele de sarcină nu este o practică unitară.
- Costurile care derivă atât din nerespectarea gratuităților asigurate prin sistemul de asigurări pentru sănătate cât și a plăților informale;
- Stigmatizarea și discriminarea asociate statutului de femeie necăsătorită însărcinată, de către către personalul medical de specialitate, agravată în cazul minorelor gravide.
- Lipsa de încredere în confidențialitatea serviciilor acordate la cabinetele medicale (pentru tinere);
- Atitudinea pasivă a autorităților locale față de problemele cu care se confruntă gravidele vulnerabile în utilizarea serviciilor de asistență prenatală. Deşi participanții la focus grupuri consideră că sarcina la adolescente este o problemă care ia amploare, o parte a autorităţilor publice locale intervievate nu consideră că au o responsabilitate faţă de această problemă
.
Studiul face și o serie de recomandări, pe toate nivelurile implicate. Menționam cateva:
Autorităților publice centrale și locale: Accesul la servicii de planning familial în comunități și contracepție gratuită pentru categoriile de populație cele mai vulnerabile, în vederea prevenirii sarcinilor nedorite și respectării intervalului optim de spațiere a nașterilor recomandat de OMS. Prioritizarea și ”rezervarea” unui plafon pentru serviciile de asistență prenatală în bugetele lunare ale Caselor de Asigurari de Sănătate si elaborarea unui pachet unic de servicii pentru gravide pentru evitare discriminării femeilor vulnerabile, dezvoltarea serviciilor de asistenta medicala comunitara si a moaselor in localitatile rurale.
La nivelul corpului medical, este recomandată dezvoltarea de programe de formare adresate personalului medical privind înțelegerea nevoilor și comunicarii cu grupurile vulnerabile, drepturile pacienților stigmatizare si discriminare, susținerea activităților de informare/educare ale populației.
Nu în cele din urmă, la nivelul populației este recomandată introducerea programelor de educație pentru sănătate în școli şi realizarea de parteneriate cu cabinete ale medicilor de familie și ONG-uri pentru informare/educare a tinerilor privind comportamentele sexuale care implică riscuri.
Cu ocazia dezbaterii, pe marginea studiului, au fost identificate mai multe aspecte de clarificat între instituţiile statului şi organizaţiile profesionale implicate în sănătatea mamei, aspecte legate de conţinutul şi felului în care e conceput pachetul de servicii pentru gravide în Romănia şi a accesului la acesta în zona rurală. Primul pas ar fi crearea unui grup de lucru mixt profeşionişti – autorităţi – societate civilă care să analizeze barierele identificate şi să identifice soluţiile.
Mai multe informații aici: Raport sintetic studiu calitativ Bariere accesare servicii medicale prenatale si de PF – edited
Pentru mai multe detalii:
Cornelia Paraschiv Scărlătescu 0731 444 621
Adelina Nedelcu 0730 074 428
Video aici:
