World Vision Romania – Blog – World Vision Romania

Marian, bursier „Vreau în clasa a 9-a”: Unul dintre cele mai plăcute sentimente din lume e să simți că părerea ta contează

Sunt Marian Cătălin și sunt elev în clasa a XII-a la un colegiu cu profil tehnic din Râmnicu Vâlcea. De când am început clasa a IX-a locuiesc la internatul colegiului în care studiez, deoarece până în comuna unde locuiesc sunt 60 de km. M-am acomodat bine la cămin, deși la început mi-a fost greu să locuiesc departe de familie și să merg doar la sfârșit de săptămână acasă.

Sunt un băiat timid, serios, conștiincios și harnic. În grupul din care fac parte nu sunt eu cel care îi animă pe toți, dar prietenii mei ar spune despre mine că sunt de încredere și că se pot baza pe mine atunci când au nevoie.

Fac parte din proiectul „Vreau în clasa a 9-a” al Fundației World Vision și sunt foarte bucuros pentru că, participând la activitățile lunare, am avut ocazia să mă cunosc mai bine, să mă dezvolt și să am mai multă încredere în mine. Am învățat lucruri într-o manieră nouă, iar în timpul întâlnirilor mă simt respectat și important, simt că părerea mea contează – ce sentiment plăcut! Am avut șansa să merg și în taberele organizate, în cadrul cărora mi-am învins teama de înălțime, de necunoscut, câștigând astfel încredere în forțele proprii. Am lucrat în echipă, am comunicat și cooperat cu colegii, într-o atmosferă relaxantă.

Materiile mele preferate sunt geografia și matematica. Și, pentru că îmi place să învăț la matematică, planul meu este să urmez cursurile unei facultăți cu profil tehnic. Consider că așa îmi implinesc visul de a descoperi cum funcționează anumite echipamente și cum le pot repara.

În timpul liber, îmi place să „meșteresc” diferite obiecte care s-au stricat și mă bucură gândul că luna aceasta vom merge în practică la o firmă, ai carei angajați ne vor învăța cum să instalăm fibra optica, care sunt metodele, tehnicile și problemele care pot să apară.

Mă înțeleg bine cu părinții și fratele meu, care întotdeauna mă susțin și mă încurajează să fac alegerile cele mai potrivite pentru mine.

Le mulțumesc sponsorilor mei, pentru toate oportunitățile pe care le am făcând parte din acest proiect, inclusiv pentru bursa pe care o primesc lunar și cu ajutorul căreia plătesc o parte din cheltuielile cu internatul.

Lotul de juniori ”Vreau în clasa a 9-a” din Cluj s-a reunit pe Arena Națională. Cronica unei întâlniri amicale

Lotul ”Vreau în clasa a 9-a” alcătuit din 10 tineri pasionți de sport din județul Cluj s-a reunit timp de 3 zile pentru un antrenament mai neobișnuit. Acesta a presupus o deplasare la București, o vizită de documentare la Federația Română de Fotbal și Arena Națională și o partidă amicală de Laser MAXX. Un meci în care marile ocazii le-au aparținut băieților, dar fetele au recuperat frumos în repriza următoare, la jocurile pe bază de jetoane. Cronica întâlnirii de cunoaștere și socializare au făcut-o chiar membrii lotului, care s-au declarat mulțumiți de rezultat, mai ales că au plecat acasă nu doar cu mai multe puncte de interes atinse, ci și cu tricouri galbene ale echipei naționale, personalizate cu numele și numărul preferat. Iată cele mai importante momente ale întâlnirii, în format live text (cel puțin la momentul întoarcerii):

Ziua 1, minutul 200 și ceva. Deplasarea a început de vreo 3 ore și lotul se apropie periculos de București, iar Rareș încearcă să intre în formă: ”Drumul de la Cluj la București a fost unul foarte, foarte lung din punctul meu de vedere, am stat 7 ore în microbuz doar într-o poziție”.

Ziua 1, minutul 300 și ceva. La pauză, lotul s-a retras în vestiarele Dealului Negru, pentru a lua masa. ”Mâncare a fost destul de bună și din fericire nici nu am așteptat mult timp pentru a fi serviți. În opinia mea a fost plăcut că ne-am oprit aici să mâncăm chiar dacă vremea nu a fost de partea noastră. Dacă s-ar ivi ocazia să mănânc din nou aici nu cred că aș refuza!”, punctează Daniel. Deplasarea s-a reluat după o pauză de 45 de minute.

Ziua 1, minutul 500 și ceva. Deplasarea s-a încheiat cu retragerea lotului spre camerele de hotel, unde s-a pus la punct strategia pentru ziua următoare. ”Distracția a început când ne-am strâns toți într-o cameră, unde am avut ocazia de a ne prezenta pe noi înșine într-un mod mult mai relaxat și am jucat multe jocuri”, spune Diana.

Ziua 2, minutul 0. Lotul s-a reîntregit în incinta Federației Române de Fotbal, unde gazda Florin Șari le-a făcut tinerilor încălzirea cu informații privind activitatea Federației. Kitty descrie experiența: ”Federația Română de Fotbal poate fi percepută ca stâlpul în jurul căruia gravitează fenomenul fotbalistic, așa cum l-a numit dl. Florin. Pe scurt, FRF nu se ocupă de antrenarea jucătorilor, ci de asigurarea unui cadru favorabil formării și dezvoltării acestora. Organizarea de evenimente, asigurarea resurselor, găsirea sponsorilor revine tot acestei instituții.”

Ziua 2, minutul 1. S-a dat startul oficial al partidei de poze și selfie-uri pe Arena Națională. Tinerii au preluat controlul încă din primele secunde, sub conducerea căpitanului Bianca: ”Am făcut o mulțime de poze, singuri sau în grupe care mai de care mai hazlii, dar nu ne-am rezumat numai la asta, am făcut și un concurs de alergat pe banda din jurul gazonului, iar în final am făcut o minunată poza de grup.”

Ziua 2, minutul 90. Partida s-a încheiat cu o remiză, dar tinerii au vrut să-și ia revanșa în fața propriului orgoliu. La LaserMaxx, nimeni nu i-a putut întrece. ”Software-ul de monitorizare înregistrează scorul jucătorilor și emite la finalul jocului un raport ce arată scorul individual, dar și pe echipă. Acest joc îmi amintește de Counter Strike. După ce am terminat meciurile, am ieșit dinarenă cu tricourile lipite de noi, dar cu un zâmbet mare pe față”, relatează Sergiu.

Ziua 2, minutul mult după 90. Jucătorii au nevoie de o pauză de revigorare și se opresc la pizza. ”După ce ne-am epuizat și ultimul gram de energie, fiind înfometați ne-am decis să mergem într-un loc unde să luâm prânzul, iar noi am ales Pizza Hot unde toți am avut parte de tot ce ne-am dorit”, spune Gabi.

Ziua 2, și mai mult după minutul 90. Jucătorii se retrag să sărbătorească partida cu o comedie savuroasă. Adonis face rezumatul în câteva cuvinte: ”După lungi dezbateri, ne-am hotărât împreună să mergem la filmul Șefa a intrat la apă. Filmul este o comedie care te îndeamnă să fii tu însuți și să nu adopți o atitudine de bully față de ceilalți.”

Ziua 3, minutul 1. Lotul se pregătește de această dată să facă galerie echipei naționale U16, care are meci cu reprezentativa similară a Croației, la Baza Sportivă Mogoșoaia. Nu înainte de a aranja o coregrafie superbă cu ajutorul tricourilor galbene ale echipei naționale de fotbal, personalizate sub privirile atente ale ”centralului” Gabriel Părăuan. ”La plecare am primit câte un tricou personalizat cu un număr ales de noi și cu numele. Apoi am asistat la un meci între România-Croația U16. Cel mai important lucru este că am făcut aceste lucruri cu prietenii și ne-am distrat de minune”, povestește Ionuț.

Ziua 3, înainte de fluierul final. Alexandra, una dintre cele mai experimentate jucătoare din lotul nostru, legitimată la Olimpia Gherla, comentează meciul România – Croația U16: ”Echipa României a demonstrat de fiecare dată că ,,Se poate!”, de la apărarea apărarea porții, la pasele și mișcările mijlocașilor, s-a arâtat că se poate. Acest meci a fost o experiență foarte frumoasă și minunată nu numai pentru mine, ci și pentru ceilalți”. În ciuda infuziei de optimism, echipa României a pierdut cu 1-0 în fața Croației, dar apreciem spiritul de luptă al Alexandrei! J

Ziua 3, cândva seara. Fluier final. Întâlnirea amicală a celor 10 bursieri s-a încheiat cu informații interesante, vizite inedite și prietenii mai strânse. Echipa s-a calificat pentru noi experiențe împreună!

Produsele ,,Dar de Gospodar” vândute cu succes la un târg de legume din Bucureşti

Doamnele gospodine care fac parte din coopertiva AgroAlim Mihăeşti, înfiinţată în cadrul proiectului ,,Empowering Women in Need” – desfăşurat de World Vision cu sprijinul Sodexo Romania – au luat parte zilele acestea la un Târg de Legume cu Gust organizat de Sodexo România în fața Novo Park, acolo unde şi-au expus şi şi-au vândut produsele. Cei interesaţi au putut alege din produse de panificaţie, legume proaspete, dar şi conserve, cel mai important toate ecologice.

Proiectul “Empower women in need” este desfăşurat cu sprijinul Sodexo şi Stop Hunger International pentru a ajuta 450 de femei agricultoare care se află în situaţii dificile: mame care îşi cresc singure copiii, femei care nu au avut niciodată un loc de muncă, care sunt şomere sau şomere de lungă durata sau femei care muncesc cu ziua.

Desfăşurat pe o perioadă de 3 ani, proiectul oferă beneficiarelor oportunitatea de a participa la cursuri de educaţie financiară şi de antreprenoriat astfel încât acestea să folosească agricultura ca sursă generatoare de profit.

Micile izbânde ne dau încrederea că lucrurile se schimbă și că evoluează în direcția bună. La sfârşitul anului 2017, au fost înfiinţate două cooperative agricole: AgroAlim Predeşti şi AgroAlim Mihăieşti care, sub brandul Dar de Gospodar, vor permite ca femeile să vândă primele lor produse agricole: fructe şi legume conservate, compoturi şi dulceţuri sau fructe şi legume proaspete.

Prin vânzarea produselor Dar de Gospodar ne dorim să transformăm satul românesc într-un mediu viu, efervescent, antreprenorial, în care agricultura este o sursă reală de venit.

Pentru a cumpăra produsele Dar de Gospodar vă rugăm să contactaţi:

Cooperativa Agricola

Agroalim Mihaesti 2017

Comuna Mihăeşti, , Sat Vulpuieşti, Nr. 70

Judeţul Vâlcea

Vice Preşedinte: Statie Mirela

Telefon: 0746 063 756

Cooperativa Agricolă

Agroalim Predeşti 2017

Comuna Predeşti, Sat Predeşti, nr. 117,

Judetul Dolj

Director executiv: Mustatea Georgeta

Telefon: 074 751 7385

1.256 de copii din 31 de sate beneficiază zilnic de after-school și o masă caldă prin programul Pâine și Mâine

București, 2 aprilie 2018 – World Vision și Lidl România extind programul Pâine și Mâine în 31 de sate din județele Dolj, Vâlcea și Vaslui pentru sprijinirea educației copiilor cu risc de abandon școlar.

În mediul rural, riscul de abandon școlar este de trei ori mai mare față de mediul urban, iar analfabetismul funcțional afectează peste 30% dintre copiii cu vârste între 7 și 12 ani[1]. Studiul Bunăstarea Copilului în Mediul Rural dezvoltat de World Vision semnalează și probleme în nutriția copiilor: unul din zece copii merge la culcare flămând, iar jumătate dintre părinți nu pot oferi copiilor o dietă minim acceptabilă (alimente din fiecare grupă alimentară).

Pentru a preveni abandonul școlar, World Vision a demarat Programul Pâine și Mâine în anul 2016. Până în prezent Lidl România a susținut cu 670.456 euro programul, din care 75.000 euro au fost primiți de la clienții Lidl din toată țara prin intermediul urnelor amplasate în magazine.

Această sumă a permis extinderea programului de la 213 copii înscriși în program în 2016, la 1256 copii înscriși în program în prezent.

„Nu putem vorbi de un viitor al României fără a ne ocupa de problema abandonului școlar și a analfabetismului funcțional în rândul copiilor. Putem alege să ne implicăm acum pentru a combate abandonul școlar sau putem plăti mai târziu!”, a declarat Daniela Buzducea, Director Executiv al Fundaţiei World Vision România.

„Toți copiii ar trebui să aibă acces la educație, indiferent de mediul din care provin. Aşadar, prin continuarea susținerii proiectului „Pâine şi Mâine”, dorim să oferim o şansă celor 1256 de copii din cele 3 județe în care partenerii noştri de la World Vision România au extins programul.’’, a declarat Cristina Hanganu, director de comunicare & CSR Lidl România

Proiectul Pâine și Mâine are ca obiectiv imediat scăderea abandonului școlar şi contribuie, pe termen lung, la combaterea efectelor sărăciei. Studiile arată că diminuarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii de la 17,5%, cât este în prezent, la 10%[2], media europeană, ar atrage cu sine și un avantaj economic, printr-o creștere de 0,38% a PIB. De asemenea, potrivit Anchetei asupra Veniturilor și Condițiilor de trai din 2012, (SILC), un an în plus de școală crește veniturile unui individ cu 8,05%, iar în cazul unei familii, cu 9,07%.

De asemenea, programul Pâine și Mâine intervine în ameliorarea nutriției copiilor, prin oferirea unei mese calde la școală și ajută la îmbunătățirea rezultatelor școlare, printr-un program after school. Mai mult, pe durata verii, alimentația corespunzătoare este asigurată prin donații de pachete alimentare, iar programele de educație, școli de vară, excursii și activități continuă atât pentru elevi cât și pentru părinți sau familie.

[1] https://worldvision.ro/Presa/2017/world-vision-romania-lanseaza-raportul-bunastarea-copilului-din-mediul-rural-2016-a859.html

[2] http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tsdsc410

Summitul Tinerilor – Ediția a II-a „Dă încredere generației tale”

World Vision România a participat, în calitate de partener educaţional, la „Summitul Tinerilor – Ediția a II-a „Dă încredere generației tale!” desfăsurat la Bacău în perioada 8-12 noiembrie. Summitul este cel mai important eveniment anual al mișcării de tineret din România, care are loc în cadrul programului național Capitala Tineretului din România şi reprezintă un prilej de învățare, dezbatere şi decizie a mișcării de tineret din România, care își propune să inspire și să formeze tineri.

World Vision România a fost reprezentată de 12 copii care fac parte fie din proiectele derulate de fundaţie, precum şi de Simona Mihai, coordonator naţional al sectorului voce şi participare din cadrul World Vision România. Aceasta s susținut un atelier interactiv cu tema „Vocea și participarea copiilor în mediul rural-oportunități vs provocări!”.

În cadrul atelierului, cei 21 de participanți au aflat ce înseamnă acest sector și cum lucrează World Vision România astfel încât vocea copiilor din mediul rural să fie integrată în procesul decizional de la nivel comunitar și până la nivel internațional. De asemenea, Simona Mihai le-a vorbit tinerilor despre Consiliul Consultativ al Copiilor și despre rezultatele pe care reprezentanţii lui le-au înregistrat în activitatea lor pe plan național și internațional.

„Participând la acest summit am realizat câte putem face noi că tineri, câtă susținere avem din partea atâtor oameni frumoși care chiar se implică. Am descoperit persoane cu care voi păstra legătură pe viitor, persoane în care merită să ne punem încrederea că ceva în România o să se schimbe. A fost o experiență unică și abia aștept să particip din nou anul viitor”, a mărturisit Andrea, 15 ani, una dintre reprezentantele biroului din Ialomiţa la acest eveniment.

„A fost pentru toți un eveniment deosebit, o oportunitate de a lega prietenii, de a cunoaște noi perspective și de a ne gândi la viitoare proiecte de succes”, consideră Arlett, 15 ani, una dintre reprezentantele biroului din Vaslui la acest eveniment.

Printr-o serie de exerciții interactive și participative, participanții au realizat o mapare a potențialilor parteneri care pot susține și promova mișcarea tineretului din România, precum și modalități practice de abordare a acestora.

O altă temă de discuții a vizat provocările cu care copiii și tinerii din România se confruntă, cum pot fi acestea depășite, ce poate face fiecare tânăr în parte, precum și organizația pe care o reprezintă pentru a sprijini și promova mișcarea tineretului din România și cum ar arăta o lume ideală pentru tineri.

Activitățile copiilor la after school

Pe durata celor două ore, copiii aprofundează ceea ce au făcut în programul normal de școală, recapitulează și își fac temele. În acest fel am reușit să ridicăm nivelul copiilor mai slab pregătiți care, din cauza situației familiale, nu puteau să țină pasul cu restul clasei.

„Pentru nepoata mea acest an, chiar a fost special. Eu o cresc singură și nu mi-aș fi permis nici măcar să o trimit la școală, dar să îi cumpăr atâtea cărți, caiete, jocuri, tot ce are nevoie pentru școală. De masă nu am cuvinte, faptul că mănâncă la școală pentru mine a fost un ajutor foarte mare. Faptul că a făcut și temele cu dna învățătoare a ajutat-o pe fetiță să fie și ea la alt nivel. Eu, la vârsta mea, nu aș ști să îi arat la matematică,” declară bunica unei fetițe din județul Vâlcea.

Totodată, încercăm să le diversificăm activitățile și să-i învățăm și lucruri noi. Spre exemplu, copiii de la Școala Gimnazială Predești, jud. Dolj, au primit provocarea de a exprima prin desen unul din drepturile copilului. Fiecare copil şi-a prezentat desenul şi a explicat de ce dreptul ales este important pentru el:

,,Toate drepturile copilului sunt importante însă cred că cel mai important drept este dreptul la sănătate. Fiecare copil trebuie să fie sănătos pentru a merge la şcoală şi pentru a învăţa,” a spus Camelia, clasa a III-a.

Un alt atelier la care au participat copiii a fost organizat cu ocazia Zilei Europei. Aici copiii au învăţat capitalele şi au vorbit de tradiţiile şi obiceiurile specifice fiecărei ţări. Mulţi s-au arătat dornici să călătorescă şi să înveţe cât mai multe limbi străine. ,,Ţara mea preferată este Franţa pentru că învăţ la şcoală Limba Franceză şi îmi place foarte mult. Mi-aş dori să o vizitez în viitor”, ne-a spus Cosmin, clasa a III-a.

De asemenea, copiii participă frecvent la ateliere de creație unde desenează, pictează sau învață despre tradițiile și obiceiurile românești sau străine.

,,Sperăm ca în acest fel să-i facem pe copii să capete mai multă încredere în ei, să-și dezvolte creativitatea și talentul și, de ce nu, să -i îndrumăm către cariere artistice, ne-a spus învățătoarea copiilor.

În județul Vaslui, nou intrat în proiect, Pâine și Mâine oferă și aici o șansă copiilor vulnerabili

După cum stiti, din luna ianuarie a acestui an, proiectul Pâine și Mâine a ajuns și la 121 de copii din județul Vaslui. Impactul proiectului este similar cu experiența din județele Dolj și Vâlcea, copiii sunt mai interesați de școală, absențele sunt reduse, iar părinții sunt multumiți că cei mici mănâncă la școală și vin acasă cu temele făcute.

Povestea Mădălinei, o elevă de 11 ani, este un astfel de exemplu. După doi ani de repetenție, din cauza absențelor și a situației dificile de acasă, Madălina a putut fi reintegrată în școală datorită implicării autorităților și a derulării proiectului Pâine și Mâine.

Mădalina face eforturi să depășească lacunele acumulate în timp și, cu sprijinul învățătoarei și al colegilor, reușește să țină pasul cu ceilalți. Masa caldă pe care o primește în fiecare zi ,,este foarte bună” iar multe dintre felurile de mâncare servite ,,nu le-a mâncat niciodată acasă”, dupa cum ne spune chiar Mădălina.

De asemenea, și doamna învățătoare, Florita Drobota, este aproape de copii.

,,Le ofer tot sprijinul pentru efectuarea temelor, intervin cu explicațiile necesare atunci cand nu inteleg ceva si ii ajut cand apar dificultati, daca nu inteleg anumite concepte, cerințe”.

O bursieră „Vreau în clasa a noua” este şefă de promoţie

Paula a terminat Colegiul Tehnic „Raluca Ripan” din Cluj-Napoca şi le-a dovedit tuturor că poţi face performanţă indiferent de provocările întâmpinate. În ciuda tuturor dificultăţilor, prioritatea tinerei a fost întotdeauna educaţia, astfel că în fiecare an a fost premiantă, iar de cele mai multe ori a obţinut premiul I.

Paula a terminat cursurile unui Colegiu Tehnic din Cluj-Napoca şi le-a dovedit tuturor că poţi face performanţă indiferent de provocările întâmpinate. În ciuda tuturor dificultăţilor, prioritatea tinerei a fost întotdeauna educaţia, astfel că în fiecare an a fost premiantă, iar de cele mai multe ori a obţinut premiul I.

Paula a luat contact prima dată cu activitatea fundaţiei World Vision România în copilărie, când locuia alături de părinţi într-o comunitate în care fundaţia era prezentă, iar ea beneficia de sprijinul direct. După câţiva ani, părinţii ei s-au despărţit, iar mutările repetate au ţinut-o departe de programele fundaţiei, însă la începutul liceului a aflat de la o prietenă şi colegă de programul „Vreau în clasa a noua”.

„În şapte ani, de când s-au despărţit părinţii, am stat în zece chirii, în diferite sate din zonă. Am schimbat de mai multe ori şcoala, în clasa a V-a de exemplu am fost la trei şcoli. De puţin timp am reuşit să ne luăm o casă a noastră, pe care încercăm să o îmbunătăţim acum”, spune Paula.

Timpul petrecut prin chirii, cu problemele din familie, au pus-o pe tânără în situaţia de a se confrunta cu probleme materiale pe care niciun copil nu ar trebui să le cunoască. Din cauza banilor, Paula a vrut chiar să renunţe la liceu.

„De programul „Vreau în clasa a noua” ne-a spus o colegă de-a Paulei şi am zis să încercăm. Am vorbit cu coordonatorul programului, ne-am întâlnit şi am făcut dosarul şi am aşteptat să vedem dacă avem noroc şi apare vreun sponsor şi pentru Paula, iar în clasa a zecea s-a întâmplat asta şi de atunci a fost parte din program”, povesteşte mama Paulei.

„Mi-a plăcut totul, a contribuit mult la reuşita mea. Bursa m-a ajutat mult, mi-am plătit internatul. Înainte să fiu în program i-am zis de multe ori mamei că nu mai vreau să merg la şcoală, că nu mai pot. Am ajuns într-un moment în care nu ne mai permiteam să plătim internatul, era şi sora mea la şcoală şi nu mai puteam să plătim căminul. Bursa primită de la World Vision m-a ajutat tare mult pentru internat, iar cu bursa de merit pe care o primeam de la şcoală îmi plăteam mâncarea. De la stresul ăsta, că nu îmi permiteam să fac nimic, în clasa a zecea am ajuns de trei ori internată în spital. De două ori cu gastrită şi o dată cu rinichii, am fost la un pas de a mi se bloca rinichii. A fost anul în care am luat premiul al II-lea, în rest am luat doar premiul I. Deci a fost un an foarte greu, în internat se fura mâncare din oficiu, se furau haine de la spălat, nu a fost uşor”, îşi aminteşte Paula.

Prin programul „Vreau în clasa a noua”, Paula spune că a reuşit să vadă locuri în care niciodată nu şi-ar fi permis să meargă, a avut şansa să-şi facă prieteni noi şi să cunoască oameni de la care a avut de învăţat, care au ajutat-o să scape de timiditate şi să se dezvolte. Acum, Paula e o tânără încrezătoare, cu toate calităţile necesare pentru a-şi construi un viitor mai bun.

„A fost foarte uşor să ne integrăm în program pentru că niciodată nu s-a pus problema că unii sunt mai bogaţi sau mai săraci, nimeni nu ne-a judecat familiile şi nimeni nu se uita diferit la noi şi atunci a fost foarte uşor să ne împrietenim. Am fost o dată în excursie cu şcoala şi am avut micul dejun asigurat, iar pe urmă fiecare se descurca. Unii îşi luau pizza, alţii îşi luat sandviş, iar alţii nu îşi permiteau să-şi cumpere nimic.Când ieşeam cu colegii din program niciodată nu s-a pus aşa problema, pentru că aveam totul asigurat şi nu se făceau difetenţe de genul ăsta”, povesteşte Paula.

În săptămâna care urmează, Paula va susţine probele scrise ale examenului de bacalaureat, iar drumul ei cu siguranţă nu se va opri aici.
„Vreau să fiu foarte atentă la matematică, să nu greşesc. La simulare m-am grăbit şi am greşit puţin, aşa că planul e să nu mă grăbesc, să nu îmi pierd concentrarea. Pe urmă să văd, mi-ar plăcea să urmez facultatea de Asistenţă Socială, mi-ar plăcea să lucrez cu copii mai puţin norocoşi”, mărturiseşte bursiera.

Iar ca orice tânăr la început de drum, Paula îşi permite să viseze la o viaţă în care liniştea si familia ocupă un loc de cinste:
„Dacă aş avea un loc de muncă în oraş care să-mi permită să fac naveta, mi-ar plăcea să rămân în sat. Eu visez la o casă mare, cu mulţi copii, cu căţei şi animale. Mi-aş dori să şi înfiez un copil sau doi”.

Voluntarii Sykes se implică în educaţia bursierilor „Vreau în clasa a noua”

Limba engleză a devenit, în ultimii ani, o condiţie esenţială în evoluţia profesională a oricăru i tânăr. Pentru a veni în ajutorul bursierilor „Vreau în clasa a noua”, mai mulţi voluntari ai companiei Sykes au decis să se implice direct şi să îi sprijine în procesul de învăţare a acestei limbi.

Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, patru voluntari Sykes au renunţat la timpul lor liber şi au devenit profesori în primul „english camp” organizat de către World Vision România şi Sykes în zona Bratca (Bihor). La acest curs intensiv, de două zile, au participat opt tineri bursieri care au dovedit de-a lungul timpului dorinţa de a învăţa mai mult şi de a-şi îmbogăţi vocabularul.

Conceptul de „english camp” dezvoltat de voluntarii Sykes a presupus o serie de activităţi non-formale, prin care liceenii nu doar au dobândit cunoştinţe noi de limba engleză ci şi-au dezvoltat şi abilităţi de viaţă independentă, de gândire logică şi, foarte important, de public speaking.

„Experienţa taberei a fost fantastică. A fost o oportunitate incredibilă de a-mi exersa şi îmbunătăţi limba engleză pe toate palierele: vorbit, scris şi înţelegere, ocazie pe care nu o avem prea des. Tot weekendul poate fi descris într-un singur cuvânt: „frumos”! Vreau să le mulţumesc prietenilor de la Sykes pentru tot ce au făcut pentru noi”, a spus Antonio, unul dintre bursierii participanţi.

„Sunt bucuroasă că în aceste zile am avut şansa să exersez şi aprofundez cunoştinţele de limba engleză alături de oameni minunaţi. A fost o experienţă extrem de utilă şi deşi au fost doar câteva zile, am reuşit să ne cunoaştem mai bine, să ne schimbăm percepţia şi să comunicăm inclusiv prin intermediul jocurilor. Sunt foarte impresionată de această experienţă şi m-am simţit ca într-o familie alături de colegii mei”, a completat Ioana, bursieră „Vreau în clasa a noua”.

Această tabără de engleză nu este prima activitate în care s-au implicat angajaţii Sykes. Pe parcursul anului trecut, aceştia au susţinut săptămânal cursuri de limba engleză pentru bursierii „Vreau în clasa a noua”. În următoarea perioadă, împreună cu reprezentanţii unei asociaţii partenere Sykes, buriserii vor continua cursurile de limba engleză în cadrul unor întâlniri săptămânale.

Ziua Mondială a Fericirii sărbătorită în Vaslui prin proiectul – concurs „Fericirea dintr-o carte”!

„…Fericirea este ca nişte baloane de săpun, unele mai mici, altele mai mari, unele mai rezistente, altele mai firave, care se sparg înainte de a ajunge la cer…”.

Asta crede Lorena, o fetiţă din clasa a V-a de la o şcoală din judeţul Vaslui, unul dintre cei 8 câştigători ai proiectului – concurs de eseuri şi desene „Fericirea dintr-o carte”.

Am mai aflat că pentru mulţi dintre copii fericirea înseamnă familia, că nu lucrurile materiale conteaza ca să fii fericit sau că „mirosul de mama” înseamnă fericirea supremă! Toate aceste gânduri ne-au fost împărtăşite în eseurile şi desenele despre fericire pe care 36 de copii – finalişti ni le-au împărtăşit – noua şi partenerilor noştri – Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Biblioteca Judeţeana „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui.

Însă povestea acestui concurs începe în urmă cu aproape 2 luni, când copiii din toate şcolile din noua comune au fost stimulaţi şi invitaţi să împrumute o carte de la biblioteca şcolară, pe care apoi au citit-o. Pentru prima etapă a concursului – cea pe clasa, copiii au avut de povestit colegilor povestea sau cartea pe care au citit-o. Un obiectiv important al proiectului – concurs a fost acela de a încuraja lectura şi înţelegerea textelor citite de către copii. Copiilor din clasele mici le-au citit poveşti părinţii sau fraţii mai mari. Am marcat astfel şi Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare, sărbătorită în fiecare an la data de 19 februarie!

Toţi cei 3.475 de copii au primit în dar dulciuri şi câte o carte cu care să-şi completeze biblioteca de acasa sau să înceapă (unii dintre ei) să-şi facă o bibliotecă. Câstigătorii primei etape au primit în dar câteo diplomă şi un dictionar explicativ şcolar.

Apoi, câştigătorii din fiecare şcoală au participat la concursul pe comună. Au fost selectaţi 4 câştigători/ comuna, câte unul pentru clasele I-II, III-IV, V-VI si VII – VIII. Acestia au primit ca premiu câte o diploma şi un penar complet echipat.

Cu ocazia Zilei Mondiala a Fericirii am premiat cu diplome şi tablete pe cei mai buni 8 din cei 36 de finalişti. A fost frumos şi emoţionant să auzim ce cred copiii despre fericire. „Astăzi am învăţat de fapt noi, adultii, cât de fericiţi suntem cu ceea ce avem. Cred că avem pentru ce să le mulţumim acestor copii!”, a declarat doamna inspector Mustatea – responsabil cu activităţile extraşcolare – ISJ Vaslui.