Marian are 17 ani și spune despre el că este un licean al orașului Negrești, județul Vaslui și bursier în proiectul „Vreau în clasa a 9-a”. Îi place foarte mult să cânte la orgă melodii populare, dar si cantece ale marilor compozitori internationali. Își ocupă timpul liber făcând teme și învățând, iar uneori, ieșind cu prietenii pe afară, în satul natal.
Despre familia lui spune că „este compusă din cinci membri (eu, doi frați mai mari și parinții) care suntem foarte uniți atunci când vine vorba de familie. Mama mea este îngrijitoare la școala din sat, făcând asta cu drag, deoarece ea este iubitoare de copii. Tatăl meu este casnic, ocupându-se cu treburile casei și agricultura. Fratele cel mare este șofer profesionist pe camion, iar cel mijlociu muncește în domeniul de hairstylist. Suntem o familie unită și am învățat că trebuie să muncim și să dedicăm timp pentru pasiunile noastre pentru a ajunge unde ne dorim”.
Marian își descrie satul din care provine ca fiind un sat micuț, cu drumuri asfaltate, cu posibilități de trai destul de bune, unde cetățenii se împart în două categorii „cei care muncesc „cu ziua” și la sfârșitul zilei se duc la magazinele locale unde-și cheltuiesc țoți banii fără sa le asigure copiilor un viitor și cei care au locuri de muncă stabile care-și îngrijesc familiile si își educă copiii, deoarece educația este cheia succesului”.
„Avem un loc de joacă, mai exact un parc, care este plin numai de bănci si coșuri de gunoi care stau părăsite. Din păcate, locuitorii au spart majoritatea coșurilor și au furat panourile solare care pe timp de noapte asigurau iluminarea parcului. În acest sat există accces la educație, dar cred că sistemul de învățământ este învechit, copiii fiind plictisiți de orele ținute de domnii profesori, care majoritatea dintre dumnealor, nu mai au bucuria de a preda într-un centru de învățământ, din cauza condițiilor copiilor fără educație. Fiind vorba despre satul meu, cred că ar trebui ca orele să fie mai interesante, pentru a le atrage atenția copiilor și pentru a învăța lucruri esențiale și benefice.”
Marian este elev în clasa a XI-a, profil Științe sociale. Despre orele online, Marian spune că nu îi plac deoarece „conexiunea este instabilă, și nu pot înțelege nimic de la orele de curs, plus că nu mai simt interacțiunea elev-profesor la fel cum o simțeam in sala de clasă”. După finalizarea liceului, vrea fie să urmeze studiile Facultății de construcșii din Iași sau în domeniul cadastrului, deoarece le consideră meserii căutate în prezent. Mama acestuia și-ar dori ca Marian să continue studiile într-un domeniu care să nu necesite muncă fizica, din cauza faptului că Marian este de aproape 14 ani purtător de Diabet zaharat de tip I. Marian nu vede boala ca pe o piedică, ci din contră, îl face mai puternic: „sunt un luptător și muncesc pentru visul meu de a mă întreține singur și de ce nu, pentru a-i ajuta pe ceilalți”.
Despre participarea în Programul „Vreau în clasa a 9-a” Marian ne-a spus: „De când sunt în acest proiect, gândirea mea s-a schimbat radical și acum mă axez mai mult pe viitorul meu. În acest program nu numai că participăm la activități educative, dar suntem ca o familie, unde ne împărtășim experiențe și unde discutăm despre tot ce ne dorim. Întâlnirile sunt foarte interesante și atractive, deoarece este vorba despre cazuri care ne privesc și care trebuiesc tratate ca atare, fiind arătate și explicate într-un mod cum nu se poate mai frumos de către mentorul nostru. Îmi pare foarte bine că sunt beneficiar al acestui proiect și îmi va fi foarte greu să mă împac cu faptul că peste câtva timp, odată cu absolvirea liceului nu voi mai face parte din proiect.
”
