Vreau in clasa a 9-a – Blog – World Vision Romania

Marian, bursier talentat la muzică, susținut de către compania Cegeka

Marian are 17 ani și spune despre el că este un licean al orașului Negrești, județul Vaslui și bursier în proiectul „Vreau în clasa a 9-a”. Îi place foarte mult să cânte la orgă melodii populare, dar si cantece ale marilor compozitori internationali. Își ocupă timpul liber făcând teme și învățând, iar uneori, ieșind cu prietenii pe afară, în satul natal.

Despre familia lui spune că „este compusă din cinci membri (eu, doi frați mai mari și parinții) care suntem foarte uniți atunci când vine vorba de familie. Mama mea este îngrijitoare la școala din sat, făcând asta cu drag, deoarece ea este iubitoare de copii. Tatăl meu este casnic, ocupându-se cu treburile casei și agricultura. Fratele cel mare este șofer profesionist pe camion, iar cel mijlociu muncește în domeniul de hairstylist. Suntem o familie unită și am învățat că trebuie să muncim și să dedicăm timp pentru pasiunile noastre pentru a ajunge unde ne dorim”.

Marian își descrie satul din care provine ca fiind un sat micuț, cu drumuri asfaltate, cu posibilități de trai destul de bune, unde cetățenii se împart în două categorii „cei care muncesc „cu ziua” și la sfârșitul zilei se duc la magazinele locale unde-și cheltuiesc țoți banii fără sa le asigure copiilor un viitor și cei care au locuri de muncă stabile care-și îngrijesc familiile si își educă copiii, deoarece educația este cheia succesului”.

„Avem un loc de joacă, mai exact un parc, care este plin numai de bănci si coșuri de gunoi care stau părăsite. Din păcate, locuitorii au spart majoritatea coșurilor și au furat panourile solare care pe timp de noapte asigurau iluminarea parcului. În acest sat există accces la educație, dar cred că sistemul de învățământ este învechit, copiii fiind plictisiți de orele ținute de domnii profesori, care majoritatea dintre dumnealor, nu mai au bucuria de a preda într-un centru de învățământ, din cauza condițiilor copiilor fără educație. Fiind vorba despre satul meu, cred că ar trebui ca orele să fie mai interesante, pentru a le atrage atenția copiilor și pentru a învăța lucruri esențiale și benefice.”

Marian este elev în clasa a XI-a, profil Științe sociale. Despre orele online, Marian spune că nu îi plac deoarece „conexiunea este instabilă, și nu pot înțelege nimic de la orele de curs, plus că nu mai simt interacțiunea elev-profesor la fel cum o simțeam in sala de clasă”. După finalizarea liceului, vrea fie să urmeze studiile Facultății de construcșii din Iași sau în domeniul cadastrului, deoarece le consideră meserii căutate în prezent. Mama acestuia și-ar dori ca Marian să continue studiile într-un domeniu care să nu necesite muncă fizica, din cauza faptului că Marian este de aproape 14 ani purtător de Diabet zaharat de tip I. Marian nu vede boala ca pe o piedică, ci din contră, îl face mai puternic: „sunt un luptător și muncesc pentru visul meu de a mă întreține singur și de ce nu, pentru a-i ajuta pe ceilalți”.

Despre participarea în Programul „Vreau în clasa a 9-a” Marian ne-a spus: „De când sunt în acest proiect, gândirea mea s-a schimbat radical și acum mă axez mai mult pe viitorul meu. În acest program nu numai că participăm la activități educative, dar suntem ca o familie, unde ne împărtășim experiențe și unde discutăm despre tot ce ne dorim. Întâlnirile sunt foarte interesante și atractive, deoarece este vorba despre cazuri care ne privesc și care trebuiesc tratate ca atare, fiind arătate și explicate într-un mod cum nu se poate mai frumos de către mentorul nostru. Îmi pare foarte bine că sunt beneficiar al acestui proiect și îmi va fi foarte greu să mă împac cu faptul că peste câtva timp, odată cu absolvirea liceului nu voi mai face parte din proiect. ”

Roxana, fostă bursieră ”Vreau în clasa a 9-a”: ”World Vision România e a doua mea familie”

Bună ziua! Mă numesc Roxana Marina, am 20 ani şi mă număr printre norocoşii beneficiari ai proiectului de burse „Vreau în clasa a 9-a”. De ce spun „norocoşi”? Ei bine, răspunsul este simplu: acest proiect a reprezentat o treaptă pe care am păşit cu paşi timizi spre atingerea succesului.

Beneficiile acestui proiect sunt cunoscute de către toţi, însă puţini sunt cei care îşi dau seama cum ne-a ajutat cu adevărat acest proiect pe noi, bursierii. Este adevărat, lunar am beneficiat de o bursă cu care ne-am achiziţionat fie obiecte vestimentare, alimente sau rechizite, fie unii dintre noi contribuiam cu această sumă la plata cazării la cămin pe timpul liceului, lucru pe care l-am făcut şi eu cu bănuţii primiţi.

Însă, pe lângă ajutorul financiar, am primit un ajutor moral. Am fost învăţaţi cum să ne comportăm cu cei din jurul nostru, să ne apreciem unii pe alţii, dar mai ales pe noi înşine. Am fost învăţaţi să ne descoperim pe noi înşine, să ne dăm seama ce ne defineşte pe fiecare în parte ca oameni, ce vrem să devenim. Toate aceste lucruri le-am regăsit pe parcursul celor patru ani de proiect, patru ani frumoşi în care abia aşteptam să mergem la întâlnirile lunare, nu neapărat pentru bani, cât mai ales pentru a-mi reîntâlni prietenii pe care i-am câştigat prin intermediul proiectului de burse. World Vision înseamnă o a doua familie, oameni care cu dăruire pentru ceea ce fac, ne impulsionează şi pe noi să devenim oameni de succes. De asemenea, am participat anual la tabere de vară şi am văzut locuri pe care poate nu ne permiteam să le vizităm.

În anul 2018 am absolvit Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan” din Craiova, profilul învăţător-educatoare. Datorită susţinerii primite din partea familiei, dar şi a echipei World Vision, succesul a apărut imediat după absolvirea celor 12 clase. Am promovat examenul de bacalaureat cu media 9,51, imediat după bacalaureat a venit examenul de Titularizare, un real succes, am obţinut media 9,92. Astfel că, încă de la vârsta de 18 ani, eu sunt titulară în învăţământ, sunt învăţătoare. În vara acestui an am promovat şi examenul de Definitivare în învăţământ cu media 9,05. Iată că, în prezent, mă bucur de ceea ce mi-am dorit încă de mică, să contribui la educaţia copiilor.

După ce mă întorc de la şcoală, mă îndrept către Universitate, deoarece sunt studentă în anul al doilea la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Craiova, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune. Deşi este un program solicitant, mă împart cu brio între facultate şi locul de muncă, în prezent beneficiind şi de bursă de merit de la facultate pentru rezultatele îmbucurătoare obţinute la examene.

Pot să spun, astfel, că primii paşi către succes au fost făcuţi.

Cu susţinerea permanentă a familiei, cu ajutorul primit prin intermediul proiectului de burse „Vreau în clasa a 9-a”, m-am ambiţionat să le demonstrez tuturor că „un copil de la ţară” căruia nu i se ofereau şanse, poate reuşi în viaţă. Da, din păcate, încă există aceste prejudecăţi. Prejudecăţi pe care eu vreau să le demolez. Nu contează de unde venim, atâta timp cât ne dorim schimbarea şi progresul. Drumul spre succes se clădeşte cu paşi mici, dar siguri, indiferent de mediul din care provenim.

Mulţumesc, World Vision România!

Mulţumesc pentru ajutorul primit, pentru susţinere, pentru norocul pe care l-am avut să vă întâlnesc, oameni minunaţi! Mulţumesc pentru şansa la educaţie şi pentru că m-aţi ajutat să mă dezvolt, să devin un om capabil să înfrunte prejudecăţile lumii în care trăim. Vă sunt recunoscătoare toată viaţa pentru şansa pe care mi-aţi oferit-o!

Roxana

Daniela și Denisa, bursiere ”Vreau în clasa a 9-a” – pasiune pentru uniforma militară și valori tradiționale

Daniela și Denisa sunt surori gemene. Eleve în clasa a X-a, profil Științe Sociale la un liceu din Băilești, fetele își fac părinții mândri prin rezultatele școlare foarte bune, dar și prin destoinicia cu care îi ajută în îndeletniciri gospodărești. Surorile au o pasiune comună pentru istorie, iar Danielei îi place foarte mult și limba română. După terminarea liceului, ambele vor să urmeze studiile Academiei Militare – Daniela motivează că îi place mult uniforma militară. Denisa spune că ea vede în această carieră un viitor sigur și astfel va putea să își ajute familia…

În timpul liber, Denisei îi place să împletească părul prietenelor sau al surorii sale în diferite moduri – curioasă din fire, a învățat cum să facă asta din tutoriale de pe YouTube. Spune că e un mod de a se relaxa, pe lângă ieșirile cu prietenii.

Daniela este pasionată de dansuri populare și de lectură. Adesea, atunci când nu e la școală sau la activitățile propuse de Fundația World Vision România ori nu își ajută părinții prin gospodărie, alături de sora sa, Denisa își împarte timpul cu cărțile ei.

Cele două surori își dedică timp pentru studiu zilnic. Ele afirmă că implicarea în proiectul „Vreau în clasa a 9-a” le-a adus o și mai mare atracție față de școală, căci activitățile realizate cu reprezentanții fundației și colegii de proiect le captivează și determină să fie și mai curioase față de procesul dezvoltării și educației lor.

Daniela și Denisa au terminat clasa a IX-a cu 9.68, respectiv 9.52 și sunt decise să își mențină sau chiar îmbunătățească rezultatele școlare, mai ales că, spun ele, în cadrul proiectului au parte de toată susținerea.

Eminență prin determinare

Cristiana are 15 ani și este elevă în clasa a IX-a la un liceu cu profil filologic din Craiova. Îi place foarte mult la școală, este o elevă silitoare și iubită de profesori. Când o să fie mare, Cristiana visează să urmeze cursurile Academiei de Poliție.

La prima vedere, și povestea ei pare asemănătoare cu cea a multor fete de aceeași vârstă, dar dacă stai de vorbă cu ea, îți dai seama că lucrurile nu au fost mereu foarte simple pentru ea, deși e încă un copil.

A crescut într-un sat din județul Dolj împreună cu parinții și sora mai mică, întreaga zonă fiind vestită pentru lipsa oportunităților de angajare. Părinții au ajutat-o și au susținut-o, totuși, întotdeauna să-și continue studiile, asigurandu-i suportul necesar în măsura în care au putut. După evaluarea națională, Cristiana a reușit să intre la un colegiu de prestigiu și, datorită susținerii financiare, cât și morale primite din partea PEPCO Romania, dar și a evoluției ei și rezultatelor foarte bune, a devenit bursieră a programului ,,Vreau în clasa a 9-a”. Participarea în program a motivat-o pe Cristiana să învețe cât mai bine și să se numere printre primii din clasă. Cu toate că este o prezență discretă și timidă, Cristiana reușește întotdeauna să se facă remarcată. Atât în comunitatea ei, la școală sau la întâlnirile din cadrul programului, este printre primii care răspunde, se implică sau vrea să ajute. Este o tânără încrezătoare, care privește cu speranță spre viitor.

Seriozitatea, dăruirea și dragostea pentru învățat au continuat să îi aducă elevei rezultate tot mai frumoase. A terminat primul semestru din clasa a IX-a cu media 9.83. Intrarea în proiect i-a adus și bucuria de a fi parte dintr-o echipă mare. Participă cu drag la toate întâlnirile lunare și îi place să împărtășească din experiențele proprii. Se înțelege foarte bine cu colegii de proiect.

Rugând-o să ne împărtășească din perspectiva ei asupra drumului parcurs, Cristiana ne-a mărturisit: “Chiar dacă nu avem posibilitățile materiale necesare, părinții noștri au făcut mereu tot posibilul să nu ducem lipsă de nimic și să putem învăța cât mai bine. Știu că pentru a ajunge departe, educația este cea mai importantă. Nu locuiesc lângă liceu și dacă aș face naveta ar însemna să parcurg în fiecare zi aproximativ două ore pentru a ajunge la școală și încă două ore pentru a ajunge din nou acasă. De aceea, am fost nevoită să stau în gazdă, deci să nu fiu, în timpul săptămânii, lângă părinții și sora mea… Bursa pe care o primesc lunar este mai mult decât binevenită, deoarece o folosesc pentru a-mi achiziționa alimente, haine și cărți – sunt foarte pasionată de lectură. În plus, toate activitățile la care am participat alături de World Vision m-au ajutat să mă dezvolt și să capăt mai multă încredere în forțele proprii. Am reușit să ies din rutina comunității mele și să văd ce se ascunde dincolo de limitele satului natal. Toate acestea m-au pregătit pentru etapa următoare a dezvoltării mele. Pot spune că, de când fac parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a”, mi-am făcut prieteni noi și am participat la numeroase activități, fie vizite în parc sau la film, fie ieșiri în aer liber, toate realizate pentru a ne cunoaște mai bine și pentru a ne acomoda mai ușor cu viața de licean, în oraș. Totodată, mă bucur pentru că am avut șansa să merg pentru prima dată într-o tabără de vară, în care am participat la foarte multe activități interesante. Nu m-aș afla astăzi aici fără sprijinul familiei și fără șansa de a fi parte din Programul ,,Vreau în clasa a 9-a”. Privesc cu încredere spre viitor și, zi de zi, mă străduiesc să devin mai bună, pentru că îmi doresc să întorc binele făcut. Vă mulțumesc din suflet pentru grija pe care mi-o purtați!”.

Lotul de juniori ”Vreau în clasa a 9-a” din Cluj s-a reunit pe Arena Națională. Cronica unei întâlniri amicale

Lotul ”Vreau în clasa a 9-a” alcătuit din 10 tineri pasionți de sport din județul Cluj s-a reunit timp de 3 zile pentru un antrenament mai neobișnuit. Acesta a presupus o deplasare la București, o vizită de documentare la Federația Română de Fotbal și Arena Națională și o partidă amicală de Laser MAXX. Un meci în care marile ocazii le-au aparținut băieților, dar fetele au recuperat frumos în repriza următoare, la jocurile pe bază de jetoane. Cronica întâlnirii de cunoaștere și socializare au făcut-o chiar membrii lotului, care s-au declarat mulțumiți de rezultat, mai ales că au plecat acasă nu doar cu mai multe puncte de interes atinse, ci și cu tricouri galbene ale echipei naționale, personalizate cu numele și numărul preferat. Iată cele mai importante momente ale întâlnirii, în format live text (cel puțin la momentul întoarcerii):

Ziua 1, minutul 200 și ceva. Deplasarea a început de vreo 3 ore și lotul se apropie periculos de București, iar Rareș încearcă să intre în formă: ”Drumul de la Cluj la București a fost unul foarte, foarte lung din punctul meu de vedere, am stat 7 ore în microbuz doar într-o poziție”.

Ziua 1, minutul 300 și ceva. La pauză, lotul s-a retras în vestiarele Dealului Negru, pentru a lua masa. ”Mâncare a fost destul de bună și din fericire nici nu am așteptat mult timp pentru a fi serviți. În opinia mea a fost plăcut că ne-am oprit aici să mâncăm chiar dacă vremea nu a fost de partea noastră. Dacă s-ar ivi ocazia să mănânc din nou aici nu cred că aș refuza!”, punctează Daniel. Deplasarea s-a reluat după o pauză de 45 de minute.

Ziua 1, minutul 500 și ceva. Deplasarea s-a încheiat cu retragerea lotului spre camerele de hotel, unde s-a pus la punct strategia pentru ziua următoare. ”Distracția a început când ne-am strâns toți într-o cameră, unde am avut ocazia de a ne prezenta pe noi înșine într-un mod mult mai relaxat și am jucat multe jocuri”, spune Diana.

Ziua 2, minutul 0. Lotul s-a reîntregit în incinta Federației Române de Fotbal, unde gazda Florin Șari le-a făcut tinerilor încălzirea cu informații privind activitatea Federației. Kitty descrie experiența: ”Federația Română de Fotbal poate fi percepută ca stâlpul în jurul căruia gravitează fenomenul fotbalistic, așa cum l-a numit dl. Florin. Pe scurt, FRF nu se ocupă de antrenarea jucătorilor, ci de asigurarea unui cadru favorabil formării și dezvoltării acestora. Organizarea de evenimente, asigurarea resurselor, găsirea sponsorilor revine tot acestei instituții.”

Ziua 2, minutul 1. S-a dat startul oficial al partidei de poze și selfie-uri pe Arena Națională. Tinerii au preluat controlul încă din primele secunde, sub conducerea căpitanului Bianca: ”Am făcut o mulțime de poze, singuri sau în grupe care mai de care mai hazlii, dar nu ne-am rezumat numai la asta, am făcut și un concurs de alergat pe banda din jurul gazonului, iar în final am făcut o minunată poza de grup.”

Ziua 2, minutul 90. Partida s-a încheiat cu o remiză, dar tinerii au vrut să-și ia revanșa în fața propriului orgoliu. La LaserMaxx, nimeni nu i-a putut întrece. ”Software-ul de monitorizare înregistrează scorul jucătorilor și emite la finalul jocului un raport ce arată scorul individual, dar și pe echipă. Acest joc îmi amintește de Counter Strike. După ce am terminat meciurile, am ieșit dinarenă cu tricourile lipite de noi, dar cu un zâmbet mare pe față”, relatează Sergiu.

Ziua 2, minutul mult după 90. Jucătorii au nevoie de o pauză de revigorare și se opresc la pizza. ”După ce ne-am epuizat și ultimul gram de energie, fiind înfometați ne-am decis să mergem într-un loc unde să luâm prânzul, iar noi am ales Pizza Hot unde toți am avut parte de tot ce ne-am dorit”, spune Gabi.

Ziua 2, și mai mult după minutul 90. Jucătorii se retrag să sărbătorească partida cu o comedie savuroasă. Adonis face rezumatul în câteva cuvinte: ”După lungi dezbateri, ne-am hotărât împreună să mergem la filmul Șefa a intrat la apă. Filmul este o comedie care te îndeamnă să fii tu însuți și să nu adopți o atitudine de bully față de ceilalți.”

Ziua 3, minutul 1. Lotul se pregătește de această dată să facă galerie echipei naționale U16, care are meci cu reprezentativa similară a Croației, la Baza Sportivă Mogoșoaia. Nu înainte de a aranja o coregrafie superbă cu ajutorul tricourilor galbene ale echipei naționale de fotbal, personalizate sub privirile atente ale ”centralului” Gabriel Părăuan. ”La plecare am primit câte un tricou personalizat cu un număr ales de noi și cu numele. Apoi am asistat la un meci între România-Croația U16. Cel mai important lucru este că am făcut aceste lucruri cu prietenii și ne-am distrat de minune”, povestește Ionuț.

Ziua 3, înainte de fluierul final. Alexandra, una dintre cele mai experimentate jucătoare din lotul nostru, legitimată la Olimpia Gherla, comentează meciul România – Croația U16: ”Echipa României a demonstrat de fiecare dată că ,,Se poate!”, de la apărarea apărarea porții, la pasele și mișcările mijlocașilor, s-a arâtat că se poate. Acest meci a fost o experiență foarte frumoasă și minunată nu numai pentru mine, ci și pentru ceilalți”. În ciuda infuziei de optimism, echipa României a pierdut cu 1-0 în fața Croației, dar apreciem spiritul de luptă al Alexandrei! J

Ziua 3, cândva seara. Fluier final. Întâlnirea amicală a celor 10 bursieri s-a încheiat cu informații interesante, vizite inedite și prietenii mai strânse. Echipa s-a calificat pentru noi experiențe împreună!

În căutarea sensului, prin voluntariat. Lecții gratuite de engleză pentru 20 de copii din Cluj

Să cunoști oameni și culturi diferite. Să faci schimb de impresii. Să comunici și să îți faci noi prieteni. Să ai curajul să te exprimi, fără teama de greșeală. În anul școlar 2018-2019, acestea sunt țelurile comune a 20 de bursieri ”Vreau în clasa a 9-a” din județul Cluj și a doi voluntari care le oferă lecții de engleză, aflați ei înșiși în căutarea unor noi experiențe culturale.

”Hello, my name is Juraj, I’m from Slovakia and I left my job in accounting to travel the world and volunteer for different causes. What can you tell me about you?” – ”Bună, mă numesc Juraj, sunt din Slovacia și am renunțat la un job stabil în contabilitate pentru a călători în jurul lumii și a face voluntariat. Ce îmi poți spune despre tine?”.

Așa au început conversațiile în limba engleză pentru cei 20 de bursieri. ”Aceste cursuri sunt foarte utile pentru că nu se axează neapărat pe gramatică și ortografie, ci mai degrabă pe abilitatea de a purta o conversație și de a comunica mai ușor”, ne spune Poli, evident, în engleză. De la începutul anului școlar, ea participă săptămânal la workshop-urile de engleză susținute de voluntarii Juraj și Karla, cu scopul de a reduce decalajul dintre engleza perfectă pe care elevii sunt nevoiți să o demonstreze la testele scrise și cea vorbită, la care tinerii recunosc că se împotmolesc. Asta fie pentru că au trac, fie pentru că se tem că nu se vor exprima corect, fie pur și simplu din lipsă de exercițiu.

Tocmai din acest motiv, jocurile interactive și comunicarea stau la baza acestor întâlniri săptămânale. ”Nu punem accent neapărat pe corectitudinea exprimării, ci pe dezvoltarea vocabularului. Tinerii propun niște teme de discuție și fac primii pași în interacțiunea cu vorbitori de limba engleză. Asta îi ajută să scape de trac, să nu se teamă de greșeli și să se descurce onorabil la nivel de conversație în orice situație”, explică Ciprian Tehei, coordonatorul zonal al programului ”Vreau în clasa a 9-a”.

Experiența este la fel de importantă și pentru voluntari. Juraj a renunțat la un job stabil, într-o mare companie, pentru că nu se simțea împlinit. Deși asta studiase, contabilitatea i se părea plictisitoare și îi lipsea complet sentimentul de satisfacție. Într-o zi și-a dat demisia și a început să aplice pentru diverse programe de voluntariat. Primul răspuns a venit din România, printr-un program european de voluntariat inițiat și implementat de Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca. ”Am acceptat imediat și așa am ajuns aici. Copiii sunt receptivi, am observat că unii sunt mult mai deschiși decât la început. Voluntariatul îmi oferă sentimentul că fac ceva util, nu intenționez să mă mai întorc într-o corporație”, ne-a mărturisit Juraj.

La rândul ei, Karla este din Polonia, a studiat in Statele Unite și a lucrat acolo o perioadă. Totuși, simțea că nu și-a găsit locul și că vrea să experimenteze mai mult, că vrea să vadă lumea și să cunoască oameni interesanți. ”Îmi place să învăț de la alții și să ofer ceva în schimb. Mai ales îmi place să lucrez cu copiii și poate că spre asta mă voi îndrepta în viitor. E un sentiment special când văd că și tinerii din program au mai mult curaj și ne abordează ei cu subiecte, la început erau destul de reținuți”, spune Karla.

Ajutându-i pe alții, Karla și Juraj au parte de experiențele și împlinirile care le lipseau în trecut. Iar alături de ei, tinerii noștri bursieri își testează propriile limite și își fac curaj să se exprime liber, fără teama că nu vor fi înțeleși. Până la urmă, cel mai important este mesajul pe care îl au de transmis.

KFC și Pizza Hut, în parteneriat cu World Vision, susțin pentru al 11-lea an elevii din programul „Vreau în clasa a noua”

Pe 1 octombrie a început strângerea de fonduri în restaurantele din întreaga țară!

În perioada 1 – 31 octombrie 2018 în toate restaurantele KFC și Pizza Hut se pot face donații în campania „Vreau în clasa a noua”

De-a lungul timpului, KFC și Pizza Hut au donat organizației World Vision suma de 660.000 de euro

Peste 1.200 de copii provenind din medii defavorizate au fost susținuți pentru continuarea studiilor de liceu

Elevii primesc burse lunare în valoare de 250 de lei

Proiectul „Vreau în clasa a noua” a devenit deja o tradiție în restaurantele KFC și Pizza Hut. În toată luna octombrie se pot face donații pentru copiii înscriși în programul World Vision, în urnele special amenajate în locații. Clienţii sunt încurajați să doneze 1 leu pentru a susține educația copiilor ce provin din medii defavorizate, fără a fi condiționați de achiziționarea de produse.

Prin intermediul donațiilor, clienții KFC și Pizza Hut pot oferi elevilor fără posibilități șansa de a spune „Prezent” în clasa a noua și de a reuși astfel să își îndeplinească dorința de a urma studiile liceale și de a-și construi viitorul. Lipsa resurselor financiare este una din principalele cauze ale abandonului școlar. Elevii selectați pentru programul ,,Vreau în clasa a noua’’ provin din familii cu o situaţie materială dificilă. Aceștia sunt aleși în baza rezultatele școlare, dar și în funcție de dorința lor de a-şi continua studiile. Programul le oferă, pe parcursul ciclului liceal, un sprijin lunar în valoare de 250 de lei, care le acoperă cheltuielile necesare pentru școală și le oferă acces la activități educative și de socializare.

„Prin intermediul acestui proiect, alegem să investim în educația elevilor fără resurse financiare și să le oferim condițiile necesare pentru a spune „Prezent” la liceu. „Vreau în clasa a noua” este o campanie realizată cu sprijinul și implicarea angajaților și, desigur, a clienţilor KFC și Pizza Hut. Împreună, prin intermediul donațiilor strânse în luna octombrie în toate restaurantele din țară, le oferim elevilor din cadrul proiectului șansa la un viitor mai bun. Continuăm și anul acesta campania și susținem organizația World Vision să investească în educația tinerilor din România, un demers care se regăsește în direcțiile strategice de responsabilitate socială ale KFC și Pizza Hut România”, a declarat Claudia Porojan, Senior PR & CSR Manager Sphera Franchise Group.

„Timp de 10 ani am reușit împreună cu ajutorul KFC și Pizza Hut să contribuim semnificativ la îmbunătățirea nivelului de educație al tinerilor cu posibilități financiare reduse. De-a lungul timpului, în cadrul proiectului, au fost strânse sume impresionante prin care sute de elevi au reușit să își continue studiile și să meargă mai departe la liceu și ulterior la facultate. Cel mai mult ne bucură rezultatele foarte bune pe care le înregistrăm în fiecare an. În 2018, 80% dintre elevi au luat examenul de Bacalaureat, iar 10% dintre aceștia au obținut media peste 9. Suntem hotărâți să mergem mai departe cu acest program și vă încurajăm și anul acesta să oferiți o donație pentru ca acești elevi să spună „Prezent” pe băncile liceului”, Mihaela Loredana Nabăr, Director Executiv World Vision România.

Proiectul dezvoltat de KFC, Pizza Hut și World Vision România facilitează înscrierea în fiecare an a 160-200 de copii, fiecare beneficiind de o bursă lunară de 250 de lei pentru cheltuieli legate de transport, rechizite și consiliere asigurată de reprezentanții World Vision România. Campania face parte din programul World Hunger Relief, cea mai mare inițiativă internațională din sectorul privat, lansată de YUM! Brands Inc. al cărei beneficiar este World Food Programme, o subsidiară a Organizației Națiunilor Unite. Programul World Hunger Relief se desfășoară în peste 130 de țări și teritorii și în mai mult de 40.000 de restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell, implicând aproape 1,5 milioane de angajați.