În judeţul Vaslui, în 2013, rata mortalităţii materne este de doua ori mai mare faţă de media naţională, 20,0 ‰ născuţi vii faţă de 12 ‰ născuţi vii.
Proiectul ,,Mame pentru viata. Viață pentru mame” se derulează în judeţul Vaslui în comunele: Rafaila, Todirești, Dumești, Laza, Poenești, Ivănești, Pungești, Rebricea, Vulturești, Osești si Negrești. Populaţia totală a acestor comune este de aproape 38.500 de locuitori, din care sunt peste 5.700 de femei fertile, cu vârsta între 15 şi 40 de ani. 75 de furnizori de servicii medicale din judetul Vaslui, vor fi beneficiari ai platformei de educaţie online, care se va face in cadrul proiectului.
Incerc să străbat cu mașină un drum uitat demult. Zapadă și șanțurile din mijlocul drumului nu mă lasă. Cobor și merg pe jos însoțit de unul dintre voluntarii poiectului, un asistent medical comunitar (o doamna) care face asta zilnic . Din păcate, accesul către una din locuințele familiilor, propuse pentru a fi vizitate, este greoi, mai ales în condiții de iarna. Văd o casă spre marginea satului, o identific cu o “fortăreață” păzită de mulți câini. Noroc de un bărbat, tânăr și binevoitor care se dovedește a fi chiar capul familiei pe care urmă să o vizităm.
Este soțul Florentinei, pe care a cunoscut-o în urmă cu 21 de ani. Florentina are acum 38. A născut primul copil în urmă cu 20 de ani. Acum are opt și este însărcinată cu cel de al noualea, în luna a cincea. Este firavă, are vreo 50 de kilgrame cu tot cu cea de a noua sarcină, dar îmi spune cu zâmbetul pe buze :”Știu că-s mulți, dar așa-i tradiția”. La întrebarea “dacă veți rămâne din nou însărcinată ce veți face?” îmi răspunde cu aceeași sinceritate: “Câți o da Domnul, doar nu o să-i omor!”. Răspunsul ei îmi schimbă traiectoria scopului vizitei: acela de o pune în randul femeilor însărcinate, care au nevoie de “o mână întinsă”. Mă așează într-o zonă de reflecție profundă…stau cu pixul în mână, pregătit… dar fără întrebări. M-a surprins cu un optimism demn de împrumutat.
Ii privesc, pe toți, dintr-odată, altfel. Toți mâncau, pe pat, pe jos, pe lângă sobă. Tocmai cumpăraseră un porc pentru a depăși perioada grea a iernii, din toata agoniseala din toamnă, pentru sărbătorile ce se apropie, dar copiii nu mai au răbdare. Sunt surprins plăcut că se ocupă de hrana lor, de educația lor și mai mult, le oferă afectivitate părintească. Părintii nu au mai mult de șase clase, dar își îndrumă copiii spre o viață mai bună. O parte dintre ei au absolvit opt clase, iar una dintre fete este elevă la liceu.
Îi privesc altfel, pentru că observ doar o singură jucărie de pluş veche pe care o împart între ei, îi privesc altfel pentru că am aflat că tatăl merge la culesul strugurilor, sezonier, la 300 km de casă și castigă 60 de bani pentru fiecare găleată plină, îi privesc altfel pentru că mi-au povestit ca ,,fac pom de Crăciun și nu pun în el (de data asta) mămăligă, ci câteva bomboane, dacă vor fi copiii cuminți”.
Îi privesc altfel pentru că am simțit prezență lui Dumnezeu acolo între ei, pe jos, pe pat sau…după sobă.
A declarat Octav Filip, Coordonator regional, Proiect ,,Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame“, Fundaţia World Vision România.
Mama nu a respectat în totalitate îndrumările medicului de familie de a merge și la un medic specialist, dar, pe el, l-a consultat de câte ori a rămas însărcinată. La medicii de specialitate a fost de câteva ori, atunci când a găsit resurse.
