Ultimele saptamani de sarcina …

Mamica din mediul urban se pregateste pentru ultimile saptamani de sarcina…A facut o vizita medicului anestezist pentru a afla mai multe detalii despre anestezia pe care o va face la nastere, de asemenea a hotarat sa mearga si la un alt medic specialist pentru a afla si alte pareri despre sarcina sa. Acum este pe ultima suta de metri pentru pregatirea casei, pentru intampinarea micutei Daria…

Mamica din mediul urban se pregateste pentru ultimile saptamani de sarcina…A facut o vizita medicului anestezist pentru a afla mai multe detalii despre anestezia pe care o va face la nastere, de asemenea a hotarat sa mearga si la un alt medic specialist pentru a afla si alte pareri despre sarcina sa. Acum este pe ultima suta de metri pentru pregatirea casei, pentru intampinarea micutei Daria citeste mai departe …

Linistea dinaintea furtunii …

Mamica din mediul rural inainte de “furtuna”… Ea povesteste despre nasterea naturala prin care a trecut la prima sarcina, ce a reprezentat pentru ea aceasta experienta, despre parerile ei cu privire la cezariana si despre pregatirile pe care le face pentru intampinarea micutei..

Mamica din mediul rural inainte de “furtuna”… Ea povesteste despre nasterea naturala prin care a trecut la prima sarcina, ce a reprezentat pentru ea aceasta experienta, despre parerile ei cu privire la cezariana si despre pregatirile pe care le face pentru intampinarea micutei. citeste mai departe …

8 luni si o saptamana…

Mamica din rural afla cu stupoare ca sarcina ei este mai inaintata decat credea si ca poate sa nasca in orice moment. Ea povesteste despre pregatirile pe care le face pentru a o intampina pe “micuta”, despre programarea pentru prima ecografie efectuata, de la debutul sarcinii, un ultim set de analize recomandat de medicul de familie si despre teama si rusinea care le impiedica pe unele femei din mediul rural sa mearga la un consult medical de specialitate.

Mamica din rural afla cu stupoare ca sarcina ei este mai inaintata decat credea si ca  poate sa nasca in orice moment. Ea povesteste despre pregatirile pe care le face pentru a o intampina pe “micuta”, despre programarea pentru prima ecografie efectuata, de la debutul sarcinii, un ultim set de analize recomandat de medicul de familie si despre teama si rusinea care le impiedica pe unele femei din mediul rural sa mearga la un consult medical de specialitate citeste mai departe …

Draga Daria,

Mamica din mediul urban intra in concediu prenatal – ultima vacanta inainte de sosirea pe lume a Dariei, nu inainte de a-si lua ramas bun de la colegii de serviciu.

Despre “experienta hilara” a efectuarii unui alt set de analize – dozarea de anticorpi de tip A si B.

Mamica din mediul urban intra in concediu prenatal – ultima vacanta inainte de sosirea pe lume a Dariei, nu inainte de a-si lua ramas bun de  la colegii de serviciu.

Despre “experienta hilara” a efectuarii unui alt set de analize – dozarea de anticorpi de tip A si B citeste mai departe …

O vizita la medic de familie…..

Daca va amintiti, ultima data v-am povestit despre peripetia prin care am trecut pentru a-mi face analizele. Am mers apoi cu acestea la medicul de familie pentru a mi le descifra. Sunt de parere ca toate gravidele, mai ales cele de la tara, pe perioada sarcinii, trebuie sa mearga macar la medicul de familie. Chiar daca nu este medic specializat, tot trebuie sa te supravegheze cineva pe perioada sarcinii. Spun asta pentru ca noi, gravidele din mediul rural, poate din lipsa de educatie, lipsa de acces la diferite informatii sau poate din rusine, nu prea ne prezentam la medic decat atunci cand e prea tarziu sau cand ne apuca durerile sa nastem.

Chiar si in cazul meu, a trecut ceva timp din momentul cand am aflat ca sunt insarcinata si pana m-am hotarat sa merg la medic. M-am inscris la medic abia la trei luni si jumatate de sarcina, din cauza ca mi-a fost frica sa nu pierd si aceasta sarcina, crezand ca daca mai aman vizita la medic nu va mai fi niciun pericol sa pierd sarcina. Eu sunt o persoana mai timida. Cred insa ca si din cauza mentalitatii de la tara nu am mers inca la un medic ginecolog. Merg cam la trei saptamani doar la medicul de familie din sat, cu care am o relatie foarte buna.

Ultima vizita a fost acum o saptamana. Acolo nu a trebuit sa stau la coada deoarece pe usa medicului este un afis mare pe care scrie ca femeile gravide si copiii mici au intietate. Nu merg la doamna doctor de cate ori simt o mica intepatura in burta sau durere la spate. Fiind la a doua sarcina, cred cat de cat ca pot face diferenta intre o durere caracteristica sarcinii sau o durere produsa de oboseala. De fiecare data cand merg, medicul imi ia tensiunea, imi masoara burta si ma cantareste. Mi-a spus ca o sa am probleme cu colul uterin pentru ca am luat mult in greutate – peste 15 kg – iar greutatea ideala pe care trebuie sa o ia o gravida stiu ca este de 12 kg. Cred ca am mai pus ceva de Paste  si sper sa nu ajung la greutatea pe care am avut-o la prima sarcina, la care am luat 25 de kg. Toti cei cu care ma intalnesc prin sat incep sa zambeasca pentru ca prima data se vede burta si apoi eu… Cand mai trec pe langa magazine imi vad intai burta si stau sa ma gandesc daca chiar sunt eu. Medicul de familie mi-a zis ca am sa fac iar un copil mare ca primul, care a avut la nastere 4kg si 200 grame. In urma rezultatului analizelor, medicul de familie mi-a recomandat sa iau fier pentru ca am anemie. De asemenea, mi-a prescris calciu si vitamina D si niste siropuri de tuse. Am uitat sa va mai spun ca m-am ales si cu o raceala puternica de sarbatori, iar medicul mi-a recomadat sa beau multe ceaiuri si siropuri. Nu am racit la plamani asa ca nu trebuie sa iau antibiotice, lucru care ar fi putut sa imi afecteze sarcina. 

In aceasta luna de sarcina trebuia sa fac si vaccinul anititetanos, dar medicul mi-a spus ca nu il mai poate da gratuit si ar fi trebuit sa il cumpar. Nici nu stiu de ce trebuie sa fac  acest vaccin, dar l-am facut si la prima sarcina. Oricum, toate medicamentele le cumpar pentru ca vitaminele nu se compenseaza si la noi in sat nici nu prea se gasesc, trebuie sa merg tot in oras la farmacie. Pe langa toate acestea trebuie sa respect si un regim alimentar strict din cauza kilogramelor, adica sa nu mananc prajeli si sa nu fac efort fizic, din cauza problemelor pe care le am cu inima.Tensiunea de data aceasta am avut-o buna si asta m-a bucurat mult.

Cam atat despre mine. Va doresc o primavara frumoasa si ne auzim saptamana viitoare.

28 de saptamani…

Si asa incepe cel de-al treilea trimestru, am ajuns si aici cu mari emotii. Citeam zilele trecute un citat care m-a facut sa-mi dau seama inca o data in ce perioada minunata ma aflu si ce perioada minunata urmeaza sa vina:
”Inainte sa te nasti, te-am purtat sub inima mea. Din momentul in care ai ajuns pe lume si pana cand eu am sa parasesc aceasta lume, te voi purta in inima mea” Mandy Harrison

…Si asa incepe cel de-al treilea trimestru, am ajuns si aici cu mari emotii. Citeam zilele trecute un citat care m-a facut sa-mi dau seama inca o data in ce perioada minunata ma aflu si ce perioada minunata urmeaza sa vina:

”Inainte sa te nasti, te-am purtat sub inima mea. Din momentul in care ai ajuns pe lume si pana cand eu am sa parasesc aceasta lume, te voi purta in inima mea” Mandy Harrison.

V-am promis data trecuta ca am sa va povestesc despre vizita la medicul de familie, recunosc ca m-a impresionat. In general nu iau contact foarte des cu medicul de familie pentru ca beneficiez de o asigurare medicala privata, iar pentru mine o vizita la medicul de familie nu este necesara decat pentru eliberarea concediilor sau tratamentelor compensate. Din fericire, nu am avut inca nevoie de acestea. Traiam cu impresia ca medicul de familie e cel caruia daca ii spui ca te doare capul te trimite la un neurolog sau daca te doare piciorul te va trimite la ortopedie. Mi-am recunoscut greseala si imi fac inca mea culpa. Medicul meu de familie e un barbat de varsta mijlocie la care am ajuns in ultimii cinci ani doar pentru analizele obligatorii inainte de casatorie si analizele cerute in campania nationala efectuata acum o vreme in Romania. L-am vizitat, insa, cand am aflat ca sunt insarcinata, pentru ca stiam ca este nevoie sa ma ia in evidenta si totodata pentru ca stiam ca urmatoarele concedii vor trebui avizate de el. Discutia insa a fost foarte interesanta, mi-a dat informatii utile cu privire la drepturile mele ca pacient si salariat, mi-a citit si interpretat analizele efectuate pana atunci, s-a asigurat ca primesc toate informatiile pe care el ca medic de familie mi le poate transmite si m-a asigurat de suportul si grija lui. In cabinetul lui trona pe usa un afis mare in care se specifica ca femeile insarcinate au intietate la consult in fata celorlalti pacienti. Asta m-a facut sa ma simt protejata si implicit importanta pentru el si institutia pe care o reprezenta. Brusc, sistemul mi-a aparut ca un prieten de care uitasem.

Am langa mine, in timp ce va scriu, ultima ecografie corespunzatoare saptamanii 28. Am implinit impresionanta greutate de 1150 de grame, suntem indubitabil fetita si o poza din profil ne duce cu gandul la trasaturile lui tati. D-na doctor ne-a informat ca ne asteapta peste exact trei saptamani la urmatorul consult, cand ar trebui sa ne apropiem de 2000 de grame. Mi se pare fantastic modul in care ne dezvoltam. E drept ca simt modificarile pe pielea mea in fiecare zi. Ma misc mai greu, ma trezesc mai greu si respir mai greu.E de-a dreptul hilar cum unele lucruri care pareau banale in urma cu cateva zile, acum necesita o gandire inginereasca pentru a putea fi rezolvate. Sireturile nu-mi mai sunt prietene. De azi mi-am redus programul la locul de munca corespunzator OUG 96/2003 Art. 13.

“# Art. 13 – În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a ei  sau a fatului, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.”

La urmatoarea vizita am sa refac analizele de urina si sange. Am intrat practic pe ultima suta de metri si de-acum monitorizarea va fi mult mai atent efectuata pentru ca din acest moment, as putea oricandd sa-mi cunosc minunea. In timpul ecografiei aproape ca am lesinat. Am cerut la un moment dat apa si eram extrem de nervoasa si rusinata in acelasi timp ca mi se poate intampla asta in cea mai comoda pozitie si chiar in cabinetul doctorului. Nu intelegeam ce mi se intampla, dar medicul mi-a explicat ca este normal si ca multor femei insarcinate li se intampla asta din cauza ca fatul preseaza pe vena cava care  induce starea de lesin a mamei. M-a ajutat sa ma intorc pe partea stanga si mi-am revenit in cateva minute.

Va las acum. Ma intorc cu drag spre ultima poza cu Daria. Ei bine da….O sa ne cheme Daria Alexandra. Acum ca mi-ati aflat si ultimul secret, va pup si va urez sanatate maxima pana data viitoare!

Minunea mea……

Pentru ca vreau sa va impartasesc din sentimentele mele colorate din ultimele luni si pentru ca mi s-a dat ocazia am sa ma prezint. Ma numesc Gabriela si implinesc in  curand frumoasa varsta de 24 de saptamani de sarcina. Am sa va povestesc pe  scurt de ce eu, de  ce noi, cand si cum am ajuns aici. Desi parca nici acum nu-mi vine sa cred, acum aproape doi ani eram diagnosticata cu infertilitate intr-o clinica din Bucuresti. Au urmat apoi seturi de controale si analize, monitorizari ale ovulatiei, frustrari si multe rugaciuni catre Dumnezeu in speranta ca se va intampla o minune si ca nu va trebui sa recurg la costisitoarele si ingrozitoarele tratamente hormonale ce mi se sugerau pe viitor in vederea instalarii unei sarcini. Cu aproape opt luni in urma eram hotarata sa incep pregatirea unei fertilizari in vitro si sa accept toate repercursiunile fizice, psihice si financiare ale unei astfel de interventii.

Tot ce mi-am spus a fost ca am sa astept inceputul anului urmator pentru ca deja eram obosita si dezamagita de rezultatele analizelor din ultimul timp. La nici doua luni de la “renuntare”, a aparut ea, minunea, cea de-a doua liniuta. Medicul mi-a explicat atunci ca sunt unul dintre acele cazuri care se “vindeca” fara nici un fel de interventie sau tratament. Ceva ce parea imposibil medical s-a transformat in numai cinci saptamani in primele batai de inima cele mai clar auzite vreodata.  Prima vizita a fost direct la medicul specialist, intr-o clinica privata, care mi-a ramas pana in acest moment medicul care ma monitorizeaza si cu care sper sa si nasc. Spun sper pentru ca in ultimele sase luni am cunoscut mai multi doctori, mai multe sisteme medicale si implicit o gama variata de servicii si calitate. Poate pentru ca am fost un caz ceva mai inedit din punct de vedere medical sau poate pentru ca medicul meu actual e mai precaut decat altii, am facut ecografii la fiecare doua saptamani (exceptie facand concediul de sarbatorile de iarna).

Mi s-au recomandat multe analize medicale precum toxoplasmoza, citomegalovirus, multe analize de sange si urina care trebuiau sa depisteze eventuale probleme in sarcina. Am inteles ca cele mai multe dintre aceste analize nu sunt suportate de catre asigurarea medicala obisnuita asa ca am amanat vizita la medicul de familie. Recunosc ca am considerat-o ca pe o  vizita formala care avea sa-mi asigure doar avizul necesar la locul de munca. Nici macar nu mi-am imaginat ca el are obligatii la nivel de supraveghere pentru femeile insarcinate inscrise in jurisdictia sa. In saptamana a 15 a m-am confruntat cu contractii dureroase care m-au imobilzat la pat zile intregi. Am fost imediat la medic si in urma consultului mi s-a explicat  ca desi acum colul are dimensiunile normale sunt suspecte durerile si ca va trebui sa monitorizam mult mai atent sarcina fiind sanse mari pentru un avort spontan. Am inceract sa-mi pastrez increderea si curajul, am sperat si am crezut ca Dumnezeu nu mi-a oferit sansa asta pentru a mi-o lua doar putin mai tarziu. Am cautat deci a doua parere specializata. Mi-a fost recomandat un doctor cu renume dintr-un spital de stat la fel de renumit. Am sunat direct pe numarul sau de telefon si mi-a explicat ca ma poate vedea chiar a doua zi. M-am dus foarte incantata de promptitudinea de care a dat dovada. Am ajuns dimineata la 7.00 in Ambulatoriu, credeam ca o sa fiu prima si singura persoana din fata cabinetului. Eram insa a noua persoana la coada oficiala si mi-au trebuit nici mai mult nici mai putin de cat patru ore ca sa pot sa  intru in cabinetul doctorului pentru o consultatie de 10 minute. Doctorul a intarziat trei ore, nimeni nu ne-a a anuntat nimic dar o ambitie de grup ne-a tinut pe toti tinuiti pe culoarele reci si ale spitalului. De la momentul venirii mele au mai aparut inca doua zeci de paciente. Nu are rost sa va mai spun ca randul in cabinet iti venea in functie  de cati bani introduceai in buzunarul larg al asistentei.

Am reusit intr-un final sa trec peste depresia holului total neprietenos, peste cabinetul urat mirositor, mobilierul de fier si masa de consultatii aproape rupta si mi-am facut curaj sa-i explic medicului problema cu care ma confrunt. Consultul a durat exact 10 minute, timp in care a  reusit sa-mi scrie si reteta, sa vorbeasca si cu asistenta despre service-ul in care si-a dus masina, sa-si dea seama si de ce sufar.

Din fericire chiar daca metoda consultatiei nu m-a incantat foarte tare, medicul mi-a pus un diagnostic foarte optimist si mi-a explicat ca durerile pe care le am nu sunt nici pe departe contractii dureroase, ci doar o reactie la fainoase. Mi-a sugerat sa le elimin din alimentatie si asta am si facut. Nu mai am dureri in urma dietei recomandate. Acum am mai multa grija ce mananc. Evit cartofii, painea, fasolea, produse din /cu faina, orezul si celelalte derivate si nu doar ca nu mai am dureri dar acest lucru a avut si un efect benefic asupra siluetei mele. Nu intentionam sa tin vreun regim de slabire in acesta perioada dar mi-am dat seama ca daca reusesc sa ma tin departe de fainoase am sa am foarte multe beneficii. Mananc multe salate, dar si peste, vita, pui, in diverse combinatii gatite, lactate, fructe si legume. Incerc sa mananc “colorat”asa cum ma invata o colega acum ceva timp.

Cam atat momentan despre mine, despre cum si cand … Astept cu nerabdare sa va povestesc despre vizita la medicul de familie, impresia pe care mi-a lasat-o, ultimele analize pe care le-am efectuat si starea mea generala care sper sa se pastreze buna si pe sfarsitul celui de-al doilea trimestru de sarcina.

Multumesc si sarcina usoara in continuare tuturor!

Pitica din burtica……

Atunci cand ni se intampla minunea si ramanem insarcinate nu ne putem gandi decat la doua lucruri: sa ducem sarcina la capat si sa nastem un copil sanatos.

Doamne, Tu ai binecuvantat femeile ca sa nasca; Binecuvanteaza acest rod al trupului meu, care mi-a fost dat de catre Tine; Ocroteste-l si da viata intru Duhul Tau cel Sfant; Da-i crestere intru sanatate si trup curat cu madulare bine intemeiate. Acesta este rugaciunea pe care o spun in fiecare dimineta cand ma trezesc.

Ma numesc Marcela si am 27 de ani. Locuiesc, in mediul rural, intr-o comuna din judetul Valcea. Sunt insarcinata in 7 luni si 3 saptamani. Am un baiat de sapte ani, care este in clasa I, dar acum mi-as dori tare mult sa am o fetita. Spun asta pentru ca desi sunt insarcinata aproape in 8 luni, nu am fost sa fac ecografie pentru ca vreau sa fie o surpriza atat pentru mine cat si pentru familia mea. Consider ca e necesara o ecografie, pentru a vedea in special cum evolueaza sarcina, dar nu neaparat sa vezi ce ai. Ca viitoare mama eu simt ca voi avea fetita si sper sa nu gresesc, dar acum ce o vrea Dumnezeu sanatos sa fie.

In ceea ce priveste sarcina de acum evolueaza foarte bine fata de prima care a fost dificila. Am avut sarcina toxica si am stat numai la spital pentru a face perfuzii sa imi intretina sarcina.

Dupa primul copil nu am mai avut voie sa mai raman insarcinata, din cauza unor complicatii aparute la nastere. Insa la cinci luni dupa aceea am ramas gravida, dar am avut sarcina extrauterina si am pierdut-o. Sincer nu am mai vrut sa mai raman insarcinata pana anul trecut cand am fost la mare si am vazut numai copii mici, mai ales fetite. In primavara anului trecut am ramas insarcinata, dar am pierdut din nou sarcina. Aveam doua luni de sarcina cand am mers sa muncesc in gradina si facand efort fizic am pierdut-o.

 Insa spre bucuria mea in august am ramas din nou insarcinata. Avand probleme nu am spus la nimeni ca sunt insarcinata de frica sa nu o pierd din nou. Am mai facut un test exact de ziua mea pe 19 septembrie si l-am aratat sotului care a fost foarte fericit. A fost cea mai mare bucurie a familiei mele, dar eu totusi am fost rezervata, de frica sa nu pierd si aceasta sarcina. Primele miscari, ale micutei, au fost de neuitat, imi amintesc cum am ramas nemiscata cand am simtit-o pe pitica mea ca isi face simtita prezenta. Stau ore in sir  si vorbesc cu ea, o strig pe nume si ii cant. Este mai vioaie decat  a fost baietelul meu.

Ea misca tot timpul cand ii place ceva, mai ales la muzica populara. Reactioneaza tot timpul cand pun mana pe burta. Cand vreau sa adorm atunci are cea mai mare energie, da din picioruse, din manute se intoarce cand intr-o parte cand in alta.

In ceea ce priveste vizita la medic m-am dus dupa trei luni, pentru ca m-am gandit ca dupa trei luni nu se mai poate intampla nimic.  Medicul de familie din sat  mi-a recomandat sa nu fac efort, deoarece am probleme cu inima. La medicul ginecolog nu am fost inca pentru ca la noi nu oricine are un medic ginecolog si nici nu mi-am permis. Dar mi-am facut analizele sangelui, la cererea medicului de familie care spre surprinderea mea au iesit bune deoarece eu sunt o persoana supraponderala, iar medicul se temea sa nu am glicemia si colestrolul prea mare. Dar si aceste analize le-am facut cu greu pentru ca locuind la sat trebuia sa merg in oras sa fac analize. Si m-am trezit dimineata pe la cinci, am mers cam un kilometru jumate pana la statia de autobuz si am mai stat si in statie o ora pana venii autobuzul. Din satul meu pana in oras sunt cam 30 de km si ajung cam intr-o ora jumatate ceea ce e destul de greu pentru mine sa merg cu autobuzul, fiind gravida, iar masina nu am. Este destul de dificil ca in luna mare sa ma deplasez, fiindu-mi rau in autobuz, care de obicei e aglomerat cu cei care fac naveta.

La spital am avut ceva de stat la usa cam vreo cinci ore, fiind foarte aglomerat si oamenii nu te lasa in fata chiar daca esti gravida. De aceea merg foarte rar la Valcea la medic, mai bine prefer sa merg la medicul de familie din sat in fiecare luna pentru a ma masura, cantarii si lua tensiunea. De asemenea medicul mi-a recomadat sa mananc mai putina paine, fainoase si prajituri pentru ca am luat mult in greutate si nu o sa pot naste natural. Ceea ce pe mine ma ingrozeste pentru ca imi e frica sa fac operatie de cezariana. De aceea mananc mai multe fructe, legume si lactate. Dar stiti cum e la tara nu prea am timp sa tin un regim strict pentru ca muncind mult uiti de regim.

Dar totusi, aceasta sarcina pentru mine este o binecuvantare, pentru ca nu am probleme ca la prima. Pot sa il duc pe baiat  la scoala in fiecare zi si merg cam un kilometru pe jos, de asemenea fac toate treburile gospodaresti pentru ca sotul meu lucreaza departe de casa si vine doar in weekend. Pentru mine este greu sa stau singura cu baiatul, dar cand o sa vina fetita o sa fie casa mai plina si o sa ne bucuram de ea.

Cam atat despre mine, multumesc si sarcina usoara in continuare.