O zi de școală cât o zi de muncă?

Ionela, elevă în clasa a X-a la Școala profesională din cadrul unui liceu din Bârlad, face parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” de anul trecut.

Pentru Ionela o zi de școală e ceva mai lungă decât o zi de muncă a unui salariat cu normă întreagă. Pentru a ajunge la liceu, ea face naveta 48 de km. în fiecare zi. Pleacă de acasă înainte de ora 10.00 și se întoarce seara, la ora 20.00. Ajunge de obicei în Bârlad înainte să își înceapă programul la școală și își pregătește lecțiile în sala de lectură a liceului în care învață. Anul trecut Ionela și-a încheiat anul școlar cu media 8.50 și Mențiune.

Deși este o fire introvertită, Ionela se înțelege bine cu colegii. Ea spune că activitățile din proiect au ajutat-o să se cunoască mai bine, să-și descopere calitățile și să învețe să-și depășească timiditatea; cel mai mult i-a plăcut în tabăra de vară, pentru că nu mai fusese niciodată la munte.

Ionela mai are o soră și un frate, ambii mai mici decât ea. Mama este casnică, iar tatăl muncitor, deci situația financiară a familiei este tipică zonei rurale a județului Vaslui, caracterizat de posibilități de angajare reduse, o rată a șomajului foarte ridicată și închiderea industriei miniere. Cu toate acestea, Ionela este o adolescentă ambițioasă și harnică; după terminarea liceului, își dorește să se angajeze într-un supermarket, considerând că pregătirea a început-o încă de pe acum, odată cu stagiul de practică efectuat în cadrul Penny Market. Ea consideră că această experiență îi este foarte utilă, mai ales pentru că are ocazia să pună în practică cunoștințele teoretice pe care le studiază la școală – fiind încadrată la un profil comercial.

Ionela este unul dintre elevii foarte implicați în proiect și mărturisește că este recunoscătoare pentru susținerea primită.

,,Mulțumesc, Penny Market! Mulțumesc, World Vision România!

Un vis mic. Care e de fapt mare. De 12 ani, KFC și Pizza Hut investesc pentru viitor.

În 2008, KFC și Pizza Hut se alăturau programului „Vreau în clasa a noua!”, o inițiativă World Vision România. A fost începutul unei frumoase colaborări care a confirmat, an după an, o nevoie acută a implicării oamenilor, atât la nivel individual, cât și de grup, a companiilor și a ONG-urilor.

Printr-un efort comun, luna octombrie a devenit, în mod simbolic, luna donațiilor. Acel moment din an în care toți angajații și clienții din restaurantele KFC și Pizza Hut află poveștile tinerilor înscriși, în fiecare an, în programul „Vreau în clasa a 9-a!” și contribuie la construirea viitorului lor. Dacă în primul an de colaborare, suma donată către World Vision România a fost de 10.000 EUR, în 2019 vorbim despre o sumă totală 140.000 de EURO care a fost redirecționată către organizație în vederea susținerii parcursului personal și profesional a sute de tineri provenind din medii defavorizate. Până în prezent, au fost donați peste 800.000 de EUR și 1.366 de elevi au fost ajutați să meargă la liceu, ajungând astfel cu un pas mai aproape de visurile lor.

Mai mult decât atât, anul acesta, în cadrul proiectului, au fost prezentate pe site-ul de campanie https://www.kfc.ro/vreauinclasa9/ poveștile de succes a 12 elevi. Aceștia ne-au demonstrat că, datorită proiectului, au reușit să depășească obstacolele financiare și sociale, integrându-se în comunitățile din care fac parte și devenind membri activi ai societății cu studiile continuate sau activând deja în câmpul muncii. Aceștia au fost invitați în București, în cadrul unui eveniment organizat de KFC și Pizza Hut, unde au avut ocazia să întâlnească antreprenori români de succes și să împărtășească experiențe de viață.

Andreea, absolventă a promoției 2014, povestește despre impactul pe care l-a avut acest proiect în viața ei, activând, în prezent, ca angajat în cadrul Muzeului Antipa din București. Aura a înțeles, în timp, importanța educației și a învățat să aibă curaj, să urmeze o facultate și să se bucure de timp și de oameni. Eduard a ajuns “pedagog social” în școala din comuna lui, accelerându-și dezvoltarea pe plan profesional, esențială pentru un copil care făcea primii pași spre o carieră de succes. Și poveștile nu se opresc aici. Impactul unui astfel de program, pe termen lung, este evident, iar poveștile tinerilor absolvenți ne confirmă importanța implicării companiilor în sistemul de educație din România.

„De la an la an înțelegem și mai bine impactul pe care proiectul „Vreau în clasa a 9-a” îl are pentru elevii înscriși în program. Dincolo de sumele donate, dincolo de cifre și statistici care vorbesc de la sine, anul acesta am avut ocazia să prezentăm poveștile reale, de succes, ale unor elevi care au primit sprijin în acest program. Parcursul lor ne-a întărit dorința de a investi în continuare, pe termen lung, oferind, astfel, către World Vision România un sprijin semnificativ. De 12 ani, luna octombrie este deja o lună cu tradiție în restaurantele noastre și le suntem recunoscători cliențilorpentru că aleg să doneze, pentru a susține un vis mic care e de fapt mare”, a declarat Claudia Porojan, Senior PR & CSR Manager Sphera Franchise Group.

„Andreea, promoția 2014, Coșereni. Eduard, promoția 2016, Cernătești. Rodica, promoția 2012, Fierbinți.

Iar lista poate continua cu multe alte nume, sunt peste 1300 de copii susținuți de KFC și Pizza Hut să meargă la liceu, prin programul nostru „Vreau în clasa a noua”, în cei 11 ani de parteneriat.  Suntem recunoscători și le mulțumim, în primul rând în numele copiilor care au acum un viitor frumos în față. Unii studiază să devină avocați, profesori, ingineri, alții lucrează deja în muzee, ONG-uri sau multinaționale. Sunt copii frumoși, extrem de deștepți și, poate cel mai important, au înțeles importanța empatiei și ajutorului oferit celorlați.

Doar împreună, prin eforturile puse la comun, putem să schimbăm viețile unor copii, parcursul unei generații, viitorul unei țări. Prin educație.”, a declarat Mihaela Nabăr, Director Național World Vision România.

În cadrul programului se urmărește parcursul elevilor la liceu, oferindu-le acestora un sprijin lunar în valoare de 250 de lei, prin care sunt acoperite cheltuielile necesare pentru școală, dar și pentru diverse activități educative și de socializare. Elevii selectați pentru programul ,,Vreau în clasa a noua!’’ provin din familii cu o situație materială dificilă.

,,Pentru a ajunge departe, educația e cea mai importantă!” spune Daniel, susţinut în proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a!” de Penny Romania

Daniel este elev în clasa a XI-a la un liceu din Armășești, județul Ialomița. S-a născut în comuna Axintele, însă momentan locuiește la internatul liceului în care învață, pentru a nu fi nevoit să facă naveta 70 km zilnic, în drumul său spre școală și înapoi. Tatăl său este pensionar, iar mama sa este însărcinată cu surioara pe care Daniel o așteaptă, nerăbdător. De când face parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a”, Daniel mărturisește că a reușit să devină mai sociabil și să vadă anumite situații pe care la întâmpină în viața de adolescent într-un mod diferit. Daniel este unul dintre bursierii pentru care implicarea în proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” aduce un mare plus la nivel de dezvoltare personală și rezultate școlare.

,,Eu sunt Daniel și am intrat în acest proiect datorită faptului că un prieten de-al meu a devenit alumni şi mi-a povestit mai multe despre ce înseamnă să fii bursier ,,Vreau în clasa a 9-a” .

Începând din acest an, de când fac parte din proiect, am mai prins încredere în mine. Și am înțeles mai bine cum mă ajută faptul că particip la activități. A fost un an intens, mulți copii au fost învățați să depășească anumite obstacole, să scape de stări negative și să fie mai creativi. Prin exerciții de autocunoaștere, jocuri de rol, de echipă, unde trebuie să ne alegem coechipierii și liderul, învățăm să înțelegem provocările vârstei la care suntem.

Prin proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” am avut ocazia să merg și la Școala de vară. Pe parcursul celor trei zile petrecute acolo parcă am trecut de la stadiul de Amator la Profesionist – adică, la început, nu știam ce urma să se întâmple în locul cel nou în care am ajuns, dar apoi m-am integrat foarte bine. Activitățile la care am luat parte m-au ajutat să văd anumite lucruri sau întâmplări altfel față de cum le vedeam înainte. Mi-am dat seama că pentru a ajunge departe, educația e cea mai importantă.

De când fac parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” mi-am făcut prieteni noi, cu care mă înțeleg foarte bine și am participat la numeroase activități. Îmi doresc să merg în tabără și anul acesta și să mă bucur iar, împreună cu colegii mei, de activități și excursii. Încă ceva ce îmi place mult în acest proiect este că am am avut ocazia să pun în practică cunoștințele teoretice de la școală direct în magazinul Penny. Angajații de acolo au fost foarte deschiși cu noi și ne-au explicat multe lucruri atunci când am făcut stagiul de practică. Ne-au făcut să ne simțim parte din echipă și asta mi-a plăcut mult.

Vă mulțumesc pentru că fac parte din acest proiect, sunt bucuros că am această ocazie!”

 

Daniela și Denisa, bursiere ”Vreau în clasa a 9-a” – pasiune pentru uniforma militară și valori tradiționale

Daniela și Denisa sunt surori gemene. Eleve în clasa a X-a, profil Științe Sociale la un liceu din Băilești, fetele își fac părinții mândri prin rezultatele școlare foarte bune, dar și prin destoinicia cu care îi ajută în îndeletniciri gospodărești. Surorile au o pasiune comună pentru istorie, iar Danielei îi place foarte mult și limba română. După terminarea liceului, ambele vor să urmeze studiile Academiei Militare – Daniela motivează că îi place mult uniforma militară. Denisa spune că ea vede în această carieră un viitor sigur și astfel va putea să își ajute familia…

Denisa
Denisa

În timpul liber, Denisei îi place să împletească părul prietenelor sau al surorii sale în diferite moduri – curioasă din fire, a învățat cum să facă asta din tutoriale de pe YouTube. Spune că e un mod de a se relaxa, pe lângă ieșirile cu prietenii.

Daniela este pasionată de dansuri populare și de lectură. Adesea, atunci când nu e la școală sau la activitățile propuse de Fundația World Vision România ori nu își ajută părinții prin gospodărie, alături de sora sa, Denisa își împarte timpul cu cărțile ei.

Cele două surori își dedică timp pentru studiu zilnic. Ele afirmă că implicarea în proiectul „Vreau în clasa a 9-a” le-a adus o și mai mare atracție față de școală, căci activitățile realizate cu reprezentanții fundației și colegii de proiect le captivează și determină să fie și mai curioase față de procesul dezvoltării și educației lor.

Daniela
Daniela

Daniela și Denisa au terminat clasa a IX-a cu 9.68, respectiv 9.52 și sunt decise să își mențină sau chiar îmbunătățească rezultatele școlare, mai ales că, spun ele, în cadrul proiectului au parte de toată susținerea.

Eminență prin determinare

Cristiana are 15 ani și este elevă în clasa a IX-a la un liceu cu profil filologic din Craiova. Îi place foarte mult la școală, este o elevă silitoare și iubită de profesori. Când o să fie mare, Cristiana visează să urmeze cursurile Academiei de Poliție.

La prima vedere, și povestea ei pare asemănătoare cu cea a multor fete de aceeași vârstă, dar dacă stai de vorbă cu ea, îți dai seama că lucrurile nu au fost mereu foarte simple pentru ea, deși e încă un copil.

 A crescut într-un sat din județul Dolj împreună cu parinții și sora mai mică, întreaga zonă fiind vestită pentru lipsa oportunităților de angajare. Părinții au ajutat-o și au susținut-o, totuși, întotdeauna să-și continue studiile, asigurandu-i suportul necesar în măsura în care au putut. După evaluarea națională, Cristiana a reușit să intre la un colegiu de prestigiu și, datorită susținerii financiare, cât și morale primite din partea PEPCO Romania, dar și a evoluției ei și rezultatelor foarte bune, a devenit bursieră a programului  ,,Vreau în clasa a 9-a”. Participarea în program a motivat-o pe Cristiana să învețe cât mai bine și să se numere printre primii din clasă. Cu toate că este o prezență discretă și timidă, Cristiana reușește întotdeauna să se facă remarcată. Atât în comunitatea ei, la școală sau la întâlnirile din cadrul programului, este printre primii care răspunde, se implică sau vrea să ajute. Este o tânără încrezătoare, care privește cu speranță spre viitor.

Seriozitatea, dăruirea și dragostea pentru învățat au continuat să îi aducă elevei rezultate tot mai frumoase. A terminat primul semestru din clasa a IX-a cu media 9.83. Intrarea în proiect i-a adus și bucuria de a fi parte dintr-o echipă mare. Participă cu drag la toate întâlnirile lunare și îi place să împărtășească din experiențele proprii. Se înțelege foarte bine cu colegii de proiect.

Rugând-o să ne împărtășească din perspectiva ei asupra drumului parcurs, Cristiana ne-a mărturisit: “Chiar dacă nu avem posibilitățile materiale necesare, părinții noștri au făcut mereu tot posibilul să nu ducem lipsă de nimic și să putem învăța cât mai bine. Știu că pentru a ajunge departe, educația este cea mai importantă. Nu locuiesc lângă liceu și dacă aș face naveta ar însemna să parcurg în fiecare zi aproximativ două ore pentru a ajunge la școală și încă două ore pentru a ajunge din nou acasă. De aceea, am fost nevoită să stau în gazdă, deci să nu fiu, în timpul săptămânii, lângă părinții și sora mea… Bursa pe care o primesc lunar este mai mult decât binevenită, deoarece o folosesc pentru a-mi achiziționa alimente, haine și cărți – sunt foarte pasionată de lectură. În plus, toate activitățile la care am participat alături de World Vision m-au ajutat să mă dezvolt și să capăt mai multă încredere în forțele proprii. Am reușit să ies din rutina comunității mele și să văd ce se ascunde dincolo de limitele satului natal. Toate acestea m-au pregătit pentru etapa următoare a dezvoltării mele. Pot spune că, de când fac parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a”, mi-am făcut prieteni noi și am participat la numeroase activități, fie vizite în parc sau la film, fie ieșiri în aer liber, toate realizate pentru a ne cunoaște mai bine și pentru a ne acomoda mai ușor cu viața de licean, în oraș. Totodată, mă bucur pentru că am avut șansa să merg pentru prima dată într-o tabără de vară, în care am participat la foarte multe activități interesante. Nu m-aș afla astăzi aici fără sprijinul familiei și fără șansa de a fi parte din Programul ,,Vreau în clasa a 9-a”. Privesc cu încredere spre viitor și, zi de zi, mă străduiesc să devin mai bună, pentru că îmi doresc să întorc binele făcut. Vă mulțumesc din suflet pentru grija pe care mi-o purtați!”.  

Maturitate în trup de copil

Claudiu este un copil ca oricare altul. Aparent.

 Vesel și sociabil, pasionat de istorie și geografie, elev în clasa a IX-a la un liceu din Băilești, Claudiu se numară printre cei mai conștiincioși elevi din clasă, înțelegându-se foarte bine cu toți colegii și admirându-și profesorii.

Ora 5.00 a fiecărei dimineți este cea la care Claudiu pleacă din casă, iar 16.00 este ora la care se întoarce de la liceu. Zi de zi… V-am spus doar că, aparent, Claudiu este un copil ca oricare altul. Da, aparent, pentru că nu fiecare copil e nevoit să parcurgă zilnic 72 de km pentru a fi prezent la școală sau liceu. Iar Claudiu vorbește cu mare ușurință despre asta, chiar zâmbind, gândindu-se la Facultatea de Drept pe care vrea să o urmeze după terminarea studiilor liceale. Da, Claudiu are visuri mari: vrea să devină avocat. De aceea își face cu sârguință datoria de elev, mărturisind că îi place mult de tot la liceu, chiar mai mult decât la școala generală.

Claudiu este un copil ca oricare altul. Aparent. Pentru că după o zi întreagă la școală și 72 de km parcurși în aceeași zi, Claudiu își mai găsește timp și energie să își pregătească lecțiile pentru următoarea zi de școală, ba uneori chiar să își mai și ajute părinții în gospodărie sau la munci agricole… Mai are două surori cu care îi place să își petreacă timpul liber, atunci când nu citește sau când nu participă la activitățile realizate în cadrul proiectului; lui Claudiu îi plac și cărțile, și este un copil implicat în ceea ce i se propune de coordonatorii de proiect… Pentru că sunt zile în care el participă cu entuziasm la activități de socializare sau educative realizate de Fundația World Vision România.

Bursa pe care Claudiu o primește din partea PEPCO România, prin programul ,,Vreau în clasa a 9-a” și activitățile la care participă, constituie, așa cum ne-a mărturisit, un real folos și o bucurie pentru el. Spune că se simte susținut, înțeles și îl bucură apartenența la comunitatea care se realizează prin implicarea reprezentanților World Vision în viața lui, odată cu acest proiect.

Mai sunt copii precum Claudiu, cu siguranță. Copii care, în ciuda unor medii vulnerabile sau a unor condiții de existență mai puțin prielnice, sunt nevoiți să facă eforturi pentru a se bucura de anumite drepturi care, altor copii, le sunt la îndemână.

Claudiu este unul dintre acei copii către care noi, adulții, ar trebui să ne uităm cu admirație, speranță și mândrie. Admirație, pentru maturitatea pe care o are la vârsta lui. Speranță și mândrie, pentru că ne ajută să conștientizăm că încă nu e totul pierdut și că… astfel de copii există chiar la noi în țară. Astfel de copii sunt copiii pe care Fundația World Vision România îi susține cu sprijinul PEPCO România, pentru a-și urma studiile liceale, în cadrul proiectului ,,Vreau în clasa a 9-a” .

Alexandru: Sunt timid, dar mă tratez!

Alexandru ne-a emoționat încă de la început, prin sinceritatea cu care ne-a vorbit despre familia și situația sa. Deși e un copil timid, care face economie de cuvinte, reușește totuși să puncteze  ceea ce vrea să transmită. Simplitatea din atitudinea lui ne-a făcut să îl îndrăgim imediat ce l-am cunoscut.

“Mă numesc Alexandru și sunt un elev în clasa a X-a la un liceu din județul Vaslui. Am două surori mai mici și locuiesc cu ambii părinți. 

Tatăl meu lucrează la manăstirea Buna Vestire si este mai tot timpul plecat, iar mama lucrează ca gestionar, la un magazin din sat. Deși se descurcă greu cu banii, părinții ne sunt alături tot timpul pentru a merge la școală, pentru a reuși să facem ceva în viață.

Acum îmi place la liceu. Faptul că am intrat în proiect m-a ajutat să mă acomodez mai ușor cu viața de licean. Sunt timid și aveam emoții la început, pentru că la liceu e altfel decât la școala generală. Parcă nu știam cum să mă port cu colegii mei. De asta mă bucur mult că încă de când am început liceul am avut norocul să intru în proiectul „Vreau în clasa a 9-a”. Acest proiect m-a ajutat să mă dezvolt, să învăț lucruri noi, și totodată mi-a oferit motivația necesară să învăț mai bine la școală și să învăț să mă înțeleg mai ușor cu colegii mei. Am participat la tot felul de activități, am mers în tabără, am primit rechizite. Pe lângă activitățile de socializare, educative la care învăț lucruri noi despre mine sau colegii mei, în cadrul proiectului primesc și bursa lunară, care mă ajută să îmi plătesc transportul, deoarece eu sunt nevoit să fac naveta zilnic pentru a ajunge la liceu.

Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți și pentru ajutorul pe care mi-l oferiți în construirea viitorului meu!”

Marian, bursier „Vreau în clasa a 9-a”: Unul dintre cele mai plăcute sentimente din lume e să simți că părerea ta contează

Sunt Marian Cătălin și sunt elev în clasa a XII-a la un colegiu cu profil tehnic din Râmnicu Vâlcea. De când am început clasa a IX-a locuiesc la internatul colegiului în care studiez, deoarece până în comuna unde locuiesc sunt 60 de km. M-am acomodat bine la cămin, deși la început mi-a fost greu să locuiesc departe de familie și să merg doar la sfârșit de săptămână acasă.

Sunt un băiat timid, serios, conștiincios și harnic. În grupul din care fac parte nu sunt eu cel care îi animă pe toți, dar prietenii mei ar spune despre mine că sunt de încredere și că se pot baza pe mine atunci când au nevoie.

Fac parte din proiectul „Vreau în clasa a 9-a” al Fundației World Vision și sunt foarte bucuros pentru că, participând la activitățile lunare, am avut ocazia să mă cunosc mai bine, să mă dezvolt și să am mai multă încredere în mine. Am învățat lucruri într-o manieră nouă, iar în timpul întâlnirilor mă simt respectat și important, simt că părerea mea contează – ce sentiment plăcut! Am avut șansa să merg și în taberele organizate, în cadrul cărora mi-am învins teama de înălțime, de necunoscut, câștigând astfel încredere în forțele proprii. Am lucrat în echipă, am comunicat și cooperat cu colegii, într-o atmosferă relaxantă.

Materiile mele preferate sunt geografia și matematica. Și, pentru că îmi place să învăț la matematică, planul meu este să urmez cursurile unei facultăți cu profil tehnic. Consider că așa îmi implinesc visul de a descoperi cum funcționează anumite echipamente și cum le pot repara.

În timpul liber, îmi place să „meșteresc” diferite obiecte care s-au stricat și mă bucură gândul că luna aceasta vom merge în practică la o firmă, ai carei angajați ne vor învăța cum să instalăm fibra optica, care sunt metodele, tehnicile și problemele care pot să apară.

Mă înțeleg bine cu părinții și fratele meu, care întotdeauna mă susțin și mă încurajează să fac alegerile cele mai potrivite pentru mine.          

Le mulțumesc sponsorilor mei, pentru toate oportunitățile pe care le am făcând parte din acest proiect, inclusiv pentru bursa pe care o primesc lunar și cu ajutorul căreia plătesc o parte din cheltuielile cu internatul.

Camp Ignite: ”Scânteia” care îi pregătește pe 50 de adolescenți din Cluj și Vâlcea să privească viitorul drept în față!

Printre îmbrățișări, lacrimi de despărțire și promisiuni de revedere, se ridică un mesaj de optimism și speranță: ACESTA E DOAR ÎNCEPUTUL! Semn că încă o ediție a taberei de dezvoltare personală susținută financiar de unul dintre partenerii noștri de nădejde, Steelcase, s-a încheiat, dar efectele le vom simți pe termen lung. Începând din acest an, tabăra se numește IGNITE și, așa cum îi spune și numele, are scopul de a aprinde scânteia încrederii și a leadership-ului în fiecare dintre cei 50 de adolescenți participanți.

Cum a fost anul acesta? La fel de intens ca de fiecare dată: cei mai timizi au fost încurajați să-și depășească temerile, să-și exteriorizeze trăirile și să-și controleze emoțiile. Cei mai extrovertiți și dezinvolți au învățat să-și canalizeze energia și ideile în scopuri creative. Prin sesiuni de autocunoaștere, setare de obiective și jocuri de roluri, fiecare a fost, pe rând: lider, coechipier sau simplu observator. Cum să se împace cu modificările prin care trece corpul uman la vârsta adolescenței, ce întrebări îi frământă pe tineri, cum să aibă mai multă încredere în propria persoană și cum să gestioneze prejudecățile legate de vârstă, sex sau etnie au fost câteva dintre problemele abordate. ”În prima zi când am ajuns și am fost întrebată care ar fi cuvântul care mă definește am zis curcubeu. Nu am știut atunci să explic exact, dar pe parcursul acestor zile am trecut de la soare cu nori, la ploaie, la cer senin și acum e clar, e curcubeu!”, a zis Mihaela, din Vâlcea, la sesiunea de concluzii. 

Sunt exerciții de autocunoaștere și dezvoltare personală care se dovedesc utile nu doar adolescenților, ci și adulților care coordonează această tabără. ”Mi-am dat seama că venind aici m-am ajutat pe mine. Am avut complexele mele și a fost nevoie de o astfel de experiență ca să realizez că încă mai am de lucrat cu mine însămi!”, a recunoscut Bianca, una dintre facilitatoare.

”La plecarea din tabără nu mai sunteți aceleași persoane care erați când ați venit. Acum aveți o viziune, aveți încredere în voi și puteți fi voi schimbarea pe care vreți să o vedeți în comunitățile voastre”, le-a transmis Kim, director global pe Social Innovation în cadrul Steelcase, copiilor, în ultima zi de tabără.

În cifre, tabăra Ignite stă cam așa: 25 de fete și 25 de băieți de liceu din județele Cluj și Vâlcea, provenind din familii defavorizate, peste 20 de alumni (participanți din taberele anterioare) care au venit să-și împărtășească experiențele cu ”bobocii” și 10 facilitatori aleși pe sprânceană din rândul angajaților Steelcase, dar și 4 din rândul foștilor participanți. Alți 3 angajați Steelcase au grijă ca în fiecare an activitățile să fie bine organizate și adaptate nevoilor tinerilor.  

Dincolo de aceste cifre e ”scânteia”: o serie de experiențe și învățături care, sădite într-o minte tânără și dornică de cunoaștere, ar putea aprinde flacăra schimbării.

De ce este nevoie pentru a transforma viața unei tinere de 15 ani: Drag de carte, o familie care să o sprijine și un program care să-i asigure accesul la educație – “Vreau în clasa a 9-a”!

Cristiana are 15 ani și este elevă în clasa a IX-a la un liceu cu profil filologic din Craiova, județul Dolj. Cristianei îi place foarte mult la școala, este o elevă foarte silitoare și iubită de profesori. Când o să fie mare, Cristiana visează să urmeze cursurile Academiei de Poliție.

La prima vedere, povestea Cristianei pare asemănătoare cu cea a multor fete de vârsta ei. Însă dacă o cunoști mai bine, îți dai seama că viața fetei nu a fost atât de ușoară precum ar merita orice copil de vârsta ei. A crescut într-un sat din județul Dolj împreună cu parinții și sora mai mică, întreaga zonă fiind vestită pentru lipsa oportunităților de angajare. Părinții au ajutat-o și au susținut-o întotdeauna să-și continue studiile, asigurandu-i tot suportul necesar.

“Chiar dacă nu avem posibilitățile materiale necesare, părinții noștri au făcut mereu tot posibilul să nu ducem lipsă de nimic și să putem învata cât mai bine. Pentru a ajunge departe, educația este cea mai importantă.”, mărturisește Cristiana.

După evaluarea națională, Cristiana a reușit să intre la un colegiu de prestigiu și, datorită susținerii financiare, cât și morale primite din partea PEPCO Romania, dar și a evoluției ei și rezultatelor foarte bune, a devenit bursieră a programului ,,Vreau în clasa a 9-a.”

 „Bursa pe care o primesc lunar este mai mult decât binevenită, deoarece o folosesc pentru a-mi achiziționa alimente, haine și cărți, sunt foarte pasionată de lectură. Dacă aș face naveta ar însemna să parcurg în fiecare zi aproximativ două ore pentru a ajunge la liceu și încă două ore pentru a ajunge din nou acasă, astfel am fost nevoită să stau în gazdă…”, spune fata.

Participarea în program a motivat-o pe Cristiana să învețe cât mai bine și să se numere printre primii din clasă. Cu toate că este o prezență discretă și timidă, Cristiana reușește întotdeauna să se facă remarcată. Atât în comunitatea ei, la școală sau la întâlnirile din cadrul programului, este printre primii care răspunde, se implică sau vrea să ajute. Este o tânără încrezătoare, care privește cu speranță spre viitor, deși drumul până aici nu a fost deloc ușor.

“Toate activitățile la care am participat alături de World Vision m-au ajutat să mă dezvolt și să capăt mai multa încredere în forțele proprii. Am reușit să ies din rutina comunității mele și să văd ce se ascunde dincolo de limitele satului meu. Toate acestea m-au pregătit pentru etapa următoare a dezvoltării mele.”, spune Cristiana.

Intrarea în proiect i-a adus și bucuria de a fi parte dintr-o echipă. Participă cu drag la toate întâlnirile lunare, îi place să răspundă, să se implice și să împărtășească din experiențele proprii. Se întelege foarte bine cu colegii de proiect.

„De când fac parte din proiectul de burse ,,Vreau în clasa a 9-a” mi-am făcut prieteni noi, persoane cu care mă înțeleg foarte bine și am participat la numeroase activități, fie vizite în parc sau la film, fie ieșiri în aer liber, toate realizate pentru a ne cunoaște mai bine și pentru a ne acomoda mai ușor cu viata de licean, în oraș. Totodată, mă bucur pentru că o să am șansa să merg pentru prima dată într-o tabără de vară în care voi participa la foarte multe activități interesante.”

Seriozitatea, dăruirea și dragostea pentru învățat au continuat să îi aducă elevei rezultate tot mai frumoase. A terminat primul semestru din clasa a IX-a cu o medie de 9.83.

,,Nu m-aș afla astăzi aici fără sprijinul familiei și fără șansa de a fi parte din Programul ,,Vreau în clasa a 9-a”. Privesc cu încredere spre viitor și, zi de zi, mă străduiesc să devin mai bună pentru că îmi doresc să întorc binele făcut. Vă mulțumesc din suflet pentru grija pe care mi-o purtați!”, spune Cristiana.