Călătoria de la șoaptă, la strigăt

Unul dintre cele mai importante rezultate pe care World Vision Romania doreste sa-l obtina prin interventia complexa, integrata si punctuala pe care o desfasoara in comunitatile rurale dezavantajate este acela de a-i determina pe copii sa-si faca auzita vocea. Astfel, la final de an, proiectele si evolutia copiilor pe acest plan al dezvoltarii personale, dar si sociale este ceea ce conteaza.
Roxana face parte din Consiliul Consultativ al Copiilor (CCC) WVR de aproape un an, iar in toata aceasta perioada a participat la toate activitatile initiate si organizate de CCC in comunitatile rurale din Vaslui. Care sunt rezultatele implicarii CCC in viata comunitatilor rurale din judetul Vaslui, in ce consta schimbarea si cum a transformat-o pe ea personal activitatea in Consiliu sunt doar cateva lucruri pe care Roxana ni le povesteste intr-un scurt rezumat a ceea ce pentru ea a inseamnat 2018 si CCC.


”Acest an a avut o importanta majora pentru mine. Schimbarea a avut loc pe doua fronturi: eu si comunitatea mea. Pentru a putea intelege care a fost schimbarea pentru mine trebuie sa incepem cu inceputul. Cum va si asteptati a existat un imbold, un eveniment ce m-a facut sa vreau o schimbare in viata mea. Dintotdeauna am fost o persoana timida si pesimista. Partea de public speaking si interactiune cu oamenii era paralela cu zona mea de confort. Ma descurcam bine la recitat poezii in fata unui grup restrans de oameni, asa ca in clasa a7-a, d-na diriginta a crezut ca nu voi avea probleme in a recita o poezie in fata tuturor copiilor din scoala si a cadrelor didactice. Asa am crezut si eu. Stiam ce trebuia sa zic,repetasem de multe ori,dar…cand am ajuns in fata tuturor, cand am vazut atatea perechi de ochi focusate pe mine nu am mai stiut nimic,dar absolut nimic. Si au inceput rasetele si soaptele. In acel moment voiam sa ma fac mica-mica si sa dispar. Si am reusit sa fac asta ,partial. Am iesit din sala plangand si am plecat direct acasa. Stiti ca se spune ca atunci cand nu mai poti, mai poti putin? Ei bine,asa credea si Universul. Asa ca glumele proaste au continuat. Si mi-am dat seama de ce am esuat: pentru ca imi era frica.Imi era frica sa vorbesc in public, imi era frica sa nu gresesc.

Esecul schimba traseul, dar niciodata destinatia 
Dupa acest eveniment mi-a luat ceva pana mi-am dat seama ca cele mai mari frici ale mele,sunt defapt cele mai mari vise. Asa ca am inceput sa ma indrept incet,dar sigur catre visele mele. Imi place sa-mi definesc progresul prin constructia „calatoria de la soapta la strigat”. Mi-am dat seama ca esecul schimba traseul, dar niciodata destinatia. Si daca azi am o voce sa strig este pentru ca in jurul nostru, mai aproape de noi decat am crede, unii oameni vorbesc in soapta despre nedreptate sau nu vorbesc deloc. Dupa acest an incarcat cu reusite, printre care s-au strecurat si esecuri,  am devenit o persoana mul mai putenica, mai increzatoare, mai curajoasa si mai optimista. Am devenit cea mai buna varianta a mea.
La nivel de comunitate, schimbarea a avut loc din punct de vedere al mentalitatii oamenilor. Copiii sunt mai bucurosi si au un comportament adecvat,sunt mai increzatori si au o oarecare satisfactie deoarece vocea lor conteaza,iar oameniii mari vor sa afle care este perspectiva lor. Adultii sunt si ei mai fericiti pentru ca au realizat ca schimbarea exista,are loc si cei care o declanseaza sunt chiar copiii lor.


Cea mai mare provocare a avut loc pe 1 iunie cand trebuia sa desfasuram niste activitati cu ocazia Zilei Internationale a Copilului.A fost cea mai complexa activitate,dar si activitatea la care au participat cei mai multi copii.Cum numarul participantilor era mai mare decat am preconizat,copiii erau greu de organizat,iar pentru un moment m-am panicat crezand ca nu vom putea duce activitatea la bun-sfarsit asa cum ne-am propus.Dar cu ajutorul cadrelor didactice si a voluntarilor am reusit sa desfasuram activitatile exact cum am dorit.Atunci a fost si cea mai mare reusita.Nu ma asteptam sa putem mobiliza copiii atat de bine si sa primim un feedback atat de bun,atat de la copii cat si de la profesori.
Nu stiu cum va arata viitorul, dar cu siguranta va fi o varianta mult mai buna a prezentului,asta doar daca fiecare dintre noi isi va dori si va face toate demersurile necesare ca acest fapt sa devina real, deoarece schimbarea porneste de la fiecare dintre noi,iar puterea exemplului are un mare impact.Eu una nu cred ca ar fi necesara existenta unei lumi perfecte,atat timp cat fericirea si sanatatea sunt nelipsite din viata oamenilor.Sper ca toti oameni sa isi gaseasca drumul si sa constientizeze ca fericirea se afla in lucrurile simple,iar daca le permite timpul,caci aici este vorba mai mult de timp,sa nu ezite in a imparti zambete.

Tot ce visez e sa fiu fericita 

Inainte visurile mele erau strict legate de scoala:sa-mi continui studiile,sa merg la facultate si cam atat, lucruri pe care cu siguranta o sa le fac. Asta pentru ca eu nu-mi descoperisem niciun talent. Nu am voce, nu ma pricep la desen, urasc sportul si tot ce stiam sa fac era sa invat. Acum lucrurile s-au schimbat pentru ca mi-am descoperit o mare pasiune,ce ma face fericita si ma motiveaza: voluntariatul. Dupa ce o sa ies din CCC o sa fac in continuare voluntariat. Mi-ar placea sa fac voluntariat intr-un centru de zi sau intr-un orfelinat. La un momentdat ma gandeam sa devin invatatoare,pentru ca inainte de inceputul orelor ma duc si ii ajut pe copiii din clasele primare la teme si chiar imi place sa fac asta,dar nu cred ca aceasta meserie ar fi cea mai potrivita pentru mine. Inainte,visam sa devin avocat pentru ca este o meserie a dreptatii. Visam sa apar oamenii si sa le apar drepturile. Dar apoi mi-am dat seama ca adevaratele nedreptati nu ajung pana in instanta. Adevaratele nedreptati si probleme sunt cunoscute,dar cei care stiu de ele nu trag un semnal de alarma. Asa ca m-am gandit sa ma fac politista.Dar nici aici nu sunt hotarata. Tot ce stiu e ca visez sa fiu fericita si sa ii fac si pe ceilalti fericiti si sa ii ajut pe ei la fel cum am fost si eu ajutata sa isi gaseasca vocea interioara, sa lucrez cu copii si sa ii ajut sa isi atinga scopurile, visele si sa aiba incredere in ei.Poate pana ma decid eu se inventeaza o meserie care sa se plieze pe cerintele acestea.
World Vision te ajuta sa descoperi cine esti tu cu adevarat si care sunt atuurile tale. Te ajuta sa depasesti stadiul de”trebuie sa-mi vad de patratica mea”. Esti apreciat,sustinut si indrumat,iar daca vrei ca vocea ta si a restul copiilor din comunitatea ta sa rasune,atunci implica-te.Daca eu am putut mobiliza peste 300 de copii si am putut schimba perspective cu ajutorul echipei WV poti si tu!” – Roxana.

Victorie în lupta împotriva sărăciei prin dezvoltare economică. Beneficiarii World Vision: „Ne-ați deschis drumul spre câștig”

În urmă cu cinci ani, World Vision România începea implementarea Proiectului ”Luptam împotriva sărăciei prin dezvoltare economică” în comunele Oșești, Vulturești și orașul Negrești. Viziunea era una îndrăzneață și anume aceea de a-i ajuta pe membrii comunităților respective să-și dezvolte gospodăriile astfel încât acestea să poată genera veniturile necesare îmbunătățirii nivelului de trai.

Drumul spre reușită s-a dovedit a fi însă unul anevoios. Coordonatorii proiectului s-au lovit de o realitate crudă, îngrădită de o sărăcie dureroasă, în care majoritatea familiilor trăiau de pe o zi pe alta, principalele lor surse de venit fiind ajutoarele sociale și alocațiile copiilor. Lipsa cu desăvârșire a accesului la informațiile cu ajutorul cărora ar fi putut găsi o cale de scăpare din situația lor, i-a determinat pe membrii comunităților să se complacă în viața chinuită pe care o trăiau de ani de zile. Pe chipurile lor se citea deznădejde, neputință și tristețea că nu pot face mai mult pentru copiii lor care abia dacă terminau opt clase.

În ciuda dificultăților, implementarea proiectului a continuat iar pe parcursul celor cinci ani World Vision România a reușit să schimbe destinele a 100 de familii beneficiare. Sesiuni de informare, cursuri în meserii agricole, atestate de ministerele de profil, schimburi de experiență organizate la marile ferme de creștere a animalelor, donații, vizite la târguri și expoziții de produse alimentare sau utilaje agricole, toate acestea i-au ajutat pe beneficiarii proiectului să înțeleagă că schimbarea se poate realiza, că gospodăriilor lor pot deveni profitabile.

În 2012, odată cu venirea World Vision România în comunitățile lor, oamenii au îndrăznit pentru prima dată să viseze la un viitor mai bun. În familia Ungureanu se dădea atunci o adevărată luptă pentru supraviețuire. Copleșiți de nevoi, părinții abia dacă reușeau să-și hrănească cei patru copii (2017 – Cristi 21 de ani, Marian 19 ani, Petruța 10 ani, Sabina 8 ani) Tatăl, Ciprian mergea la muncă cu ziua în agricultură iar mama, Daniela, lucra pentru salariul minim pe economie ca îngrijitor la școala din localitate. De la unitatea de învățământ  femeia a aflat de existența Proiectului ”Luptam împotriva sărăciei prin dezvoltare economică”. Acolo, a participat la primele ședințe de informare organizate de World Vision România și, de asemenea, a mers în schimburile de experiență din Neamț și Iași. Încet, încet, împreună cu soțul său a început să pună în practică în propria gospodărie ceea ce învăța de la specialiștii în domeniul agricol.  Doi ani mai târziu, nenorocirea lovea însă familia Ungureanu. Daniela trecea în neființă din cauza unei boli incurabile. Munca începută de ea pentru a-și dezvolta gospodăria a fost continuată de Ciprian și fiul său Marian care acum are 19 ani.

Cei doi s-au implicat în toate activitățile organizate în cadrul proiectului iar în familia lor agricultura și creșterea animalelor a devenit principala sursă de venit. Sacrificiile însă nu au lipsit: Marian care a urmat cursurile Liceului Sportiv din Vaslui nu a reușit să promoveze examenul de bacalureat iar Cristi, fratele său mai mare, a plecat în Belgia pentru a-și susține financiar familia.

Cu ochii de un albastru senin, Marian își măsoară cu privirea gospodăria: 6 porci, 1 vacă, 3 cai, 51 de oi, 3 ha de pâmânt de pe care au strâns în toamna asta recolta de porumb și tractorul. Mândria tânărului este scroafa hibrid (rasă obținută din încrucișarea raselor Marele alb și Landrace) pe care în 2015 a primit-o ca donație de World Vision România și care în luna septembrie a fătat doi pui. ”Ne uitam la ea ca la comoara noastră. Acum așteptăm să vedem cum cresc cei doi pui și ce rentabilitate au. Mai avem încă trei porci de rasă românească dar în timp îi vom înlocui și pe aceștia cu rasa primită de la Fundație”, ne-a spus Marian.

În același timp, Ciprian povestește că cel mai bine câștigă acum din vânzarea vițeilor pe care-i crește în gospodărie. Prin Fundația World Vision România, fermierul a participat la schimburile de experiență organizate la Ferma “TCE 3 Brazi”, Piatra Neamt și Ferma din comuna Țigănași. Așa a aflat despre rasele de vaci de carne a căror creștere este mult mai profitabilă decât în cazul bovinelor autohtone. ”Până să vină Fundația World Vision în comunitatea noastră nu știam nimic despre creșterea vacilor de rasă. Am învățat totul de la zero. Am fost la alte ferme mari și acolo am văzut ce înseamnă să ai animale de carne. De exemplu: țineam un an și jumătate un vițel de țară, cum spunem noi, până când ajungea la 500 de kg și-l vindeam cu 2000 de lei. Anul acesta am ajuns să am numai vaci din rasa belgiană și am vândut un vițel de patru luni tot cu 2000 de lei. E foarte convenabil”, ne-a spus Ciprian Ungureanu care este absolvent a cursurilor de crescător de animale, igienă și marketing în afaceri și de asemenea face parte din Asociația Crescătorilor de Animale din Buda. Mai mult, fermierul lucrează ca îngrijitor la școala din localitate.

După ce a văzut că gospodăria se dezvoltă, și după ce a urmat cursurile de tractorist Marian s-a angajat în capitală. Vrea să câștige bani pe care să-i investească tot în afacerea familiei. ”Mi-am luat diploma de tractorist și momentan lucrez în București pe un tractor cu cupă la o firmă care montează garduri din beton. Acum strâng bani până anul viitor pentru că vreau să-mi cumpăr și casa mea aici în sat. Mă costă 30.000 de lei și vreau sa-mi scriu un proiect prin care să accesez fonduri europene pentru a cultiva cereale, porumb, floarea soarelui, rapiță.”, ne-a spus Marian.

Tânărul se întoarce acasă de fiecare dată când are concediu pentru a munci cot la cot cu tatăl său, la câmp, îngrijind animalele sau pe tractor, la alți localnici. ”Sunt mândru de ce am realizat în toți acești ani. De la 14 ani am muncit în agricultură. Asta îmi place să fac. Alți tineri de vârsta mea nu trebuie să se gândească la ce mănâncă mâine. Ei trăiesc într-o altă lume. Dar aici nevoia te maturizează. Eu nu am cum să mă bazez că mâine îmi dă tata bani. Mi-ar fi rușine. Eu, bărbat în toată regula să iau de la el care trebuie să aibă grijă de surorile mele mai mici. Acum îl ajut eu pe el când are nevoie și sincer sunt mândru de mine că pot face asta”, ne-a spus Marian.

 Mulțumit de ceea ce a realizat este și Ciprian care speră acum ca fiul său cel mare să se întoarcă acasă iar Marian să-și dea examenul de bacalureat. ”Dacă înainte, lipsurile ne-au forțat să facem compromisuri, acum lucrurile s-au schimbat. Fetele mele merg la școală unde învață foarte bine. Le trimit cu haine noi și toate rechizitele de care au nevoie. Îmi vreau însă băieții acasă. Familia trebuie să fie unită, așa cum am fost întotdeauna. Câteodată stau și nu-mi vine să cred de unde am plecat și unde am ajuns. Pentru familia mea  și pentru satul nostru, World Vision ne-a deschis drumul spre câștig, spre afaceri. Însă fără să muncești din greu nu se poate. Nimeni nu-ți pune nimic pe tavă. Te culci noaptea târziu și te trezești dimineața înainte de răsărit ca să poți merge înainte. Să ajutați și alte sate să iasă la suprafață din sărăcie, așa cum ați făcut pentru noi”, ne spune Ciprian.

Proiectul Winterization – Aducem căldură în casele oamenilor sărmani

Cu bucurie și entuziam, în comuna Rebricea, județul Vaslui, Fundația World Vision România a început implementarea Proiectului Winterization. 30 de familii în nevoie, cu mulți copii, al căror venit lunar nu depășește 1000 de lei pe lună vor fi ajutate să-și asigure căldura în locuințe pe toată perioada iernii. Beneficiarii vor primi materialele necesare pentru construirea de sobe și coșuri de fum noi, lemne de foc sau materiale pentru a-și izola locuințele.

Dănuț și Tatiana sunt părinții a șase copii iar până acum cu greu reușeau să înfrângă gerul iernilor. În casa cu două camere în care trăiește întreaga familie singura sursă de încălzire este o sobă stricată din care iese fum de fiecare dată când femeia face focul. Prin proiectul Winterization, familia a primit materialele necesare pentru construcția unei noi sobe.

 

 

,,Suntem foarte mulțumiți. Noi nu reușeam niciodată să ne reparăm soba. Nu avem cu ce, nu avem posibilități financiare. Acum, datorită donației de la World Vision vom construim una nouă si așa nu vom mai suferi de frig”, ne-a spus Tatiana.

 

 

Într-o situație similară sunt și Ionuț și soția sa Iustina. Cei doi au patru copii iar femeia este acum însărcinată în cinci luni. Casa în care locuiesc este construită din chirpici iar pentru că singurul venit al familiei este ajutorul social și alocațiille copiilor, oamenii nu au putut să o consolideze. Locuința s-a degradat în timp, pereții au crăpat iar in interior, din cauza infiltrațiilor de apă, s-a format mucegai și umezeală. Prin proiectul Winterization, cei doi au primit materialele de care au nevoie pentru izolația casei.

,,Ne este foarte greu. Iarna trecută a fost foarte frig si din banii pe care ii avem nu am avut posibilitatea să facem reparațiile necesare. De abia ne descurcăm cu mâncarea și ce le mai trebuie copiilor. Cu cimentul pe care l-am primit de la World Vision, în două săptămâni o izolez complet”, a spus Ionuț.

,,În momentul în care le-am dus materialele, beneficiarii au fost foarte mulțumiți. Era singura lor șansă ca să reușească să-și asigure căldura necesară pentru iarnă și un trai decent”, Cristinel Popa, coordonatorul Proiectului Winterization.

Întâlnirea Anuală a Persoanelor care Experimentează Sărăcia, Bruxelles, 9-10 noiembrie 2017

La Întâlnirea Anuală a Persoanelor care Experimentează Sărăcia, care a avut loc la Bruxelles, în zilele de 9-10 noiembrie 2017. EAPN România – Rețeaua Națională Anti-Sărăcie și Incluziune Socială (RENASIS) a fost reprezentată de două persoane cu experienţă directă de sărăcie în muncă, George şi Gabriela. Gabriela are 32 de ani și este instructor educativ, iar George este pompier şi are 36 de ani. Alături de ei a fost Loredana Giuglea, vicepreședinte în cadrul RENASIS şi Manager Proiect – Protectia Copilului în cadrul World Vision România.

 

În prima zi a evenimentului, Gabriela a luat parte la întâlnirea în plen cu doamna Marianne Thyssen, Comisar European pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale, Competenţe şi Mobilitatea Forţei de Muncă. Alături de alţi trei delegati din Suedia, Portugalia şi UK, Gabriela a vorbit despre experienţa ei de sărăcie, despre faptul ca salariul pe care îl câştiga acoperă doar nevoile de locuire şi hrană, fără a mai rămâne bani pentru servicii de sănătate sau educaţie.

Gabriela a transmis mesajul ei privind sărăcia în muncă şi a spus că îşi doreşte ca munca prestată de ea să fie ,,respectată şi remunerată corespunzator şi să aibă acces la oportunităţi de formare profesională. ,,Pe de altă parte, George a spus la rândul sau că işi doreste ca munca lui să fie ,,respectată, astfel încât să poată trăi decent alături de familie, în ţara lui.”

Standul EAPN România a făcut ca toate mesajele PEP privind sărăcia în muncă să fie cunoscute, inclusiv cel al Magdalenei care deși nu a putut participa, și-a dorit ca mesajul ei să fi auzit: “Muncim foarte mult, dar nu ne ajung banii pentru sănătate, educaţie şi nu avem siguranţa zilei de mâine.”

 

„Caravana cu poveşti” le aduce copiilor de la sate spectacole pline de aventură şi magie

 „Caravana cu poveşti” este un proiect World Vision România, biroul zonal Cluj, prin care ne propunem să aducem spectacole de teatru de păpuşi în viaţa copiilor din mediul rural. De cele mai multe ori, astfel de spectacole sunt aproape imposibil de experimentat de către copiii de la sate deşi sunt cea mai bună modalitate de a le dezvolta creativitatea şi imaginaţia.

Lumea basmelor, plină de aventuri, magie şi poveţe, rămâne astfel deschisă doar copiilor din mediul urban, cei de la sate nereuşind să ajungă din cauza distanţei şi pentru că accesul la astfel de spectacole costă, iar mulţi dintre părinţii din mediul rural nu îşi permit să suporte aceste costuri.

Prin intermediul proiectului „Caravana cu poveşti”, World Vision România încearcă să le deschidă celor mici universul imaginației, să le aducă zâmbetul pe buze şi să îi ajute să se regăsească în personaje de poveste, să-şi construiască o poveste a lor şi să îşi creeze amintiri nepreţuite. Tocmai din această cauză, proiectul va fi gratuit pentru mai mult de 5.000 de copii, din clasele I-VIII, care locuiesc în cele 69 de comunităţi în care activăm.

Prin intermediul pieselor de teatru de păpuşi, puse în scenă într-un mod interactiv de către actorii teatrului MINI REACTOR, vom putea contribui semnificativ la dezvoltarea personală a copiilor din mediul rural, la creşterea stimei de sine şi la stimularea acestora de a-şi petrece timpul în compania artei, a cărţilor şi, implicit, a personajelor de poveste.

Acest proiect va contribui, într-un mod extrem de plăcut, la educaţia copiilor, dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii, a valorilor morale şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea armonioasă a relaţiilor interpersonale.

Poveştile pe care ne dorim să le aducem în faţa copiilor garantează bucuria şi distracţia celor mici. „Micul Prinţ” îi va învăţa pe cei mici nu doar că un desen cu o pălărie nu e o pălărie, ci un şarpe boa care a înghiţit un elefant, ci şi că ochii nu pot să pătrundă în miezul lucrurilor şi că limpede vezi numai cu inima.

La rândul ei, Madame Pové le va arăta copiilor cum tot ce atinge ea devine magic şi prinde viaţă, creionând astfel personaje de poveste în care cei mici se vor regăsi, iar Moş Timp îşi face timp să le arate celor mici, prin intermediul spectacolului TIC-TAC, cum a inventat ora, minutul şi secunda pentru a ţine pasul cu prezentul schimbător.

Harababura Roz Albastră îi va purta pe copii într-o lume în care cele mai neaşteptate dorinţe se împlinesc, iar greşelile sunt încurajate şi nu blamate, o lume care îi învaţă importanţa diversităţii. Nu mai puţin important este jocul formelor care le aduce copiilor o lume plină de imaginaţie, curiozitate şi voie bună în exces.

Fiecare astfel de reprezentaţie necesită un buget de minim 1.500 de lei pentru a ajunge gratuit în faţa copiilor din mediul rural. Dorinţa noastră este ca cei mici să aibă posibilitatea să vadă măcar câte un spectacol, pe care să îl putem duce în fiecare din cele 13 centre de comună din judeţul Cluj în care activăm. Avem însă convingerea că vom primi şi de această dată sprijinul comunităţii astfel încât copiii mai puţin norocoşi din mediul rural se vor bucura de numeroase spectacole.

România: sărăcia în muncă – experiențe și mesaje ale persoanelor afectate de sărăcie

EAPN România – Rețeaua Națională Anti-Sărăcie și Incluziune Socială (RENASIS) a marcat ieri, 17 octombrie 2017, Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei prin dezbaterea ,,România: sărăcia în muncă – experiențe și mesaje ale persoanelor afectate de sărăcie (PEP)”. Fundația World Vision România este membră a acestei rețele și a fost reprezentată de Loredana Giuglea, vicepreședinte în cadrul RENASIS.


Dezbaterea inițiată de RENASIS în acest an a avut rolul de a aprofunda tema sărăciei în muncă din România prin discuții privind mesajele PEP referitoare la sărăcia în muncă, sărăcia în contextul internațional și Agenda 2030, sărăcia și impactul său social, Venitul Minim Garantat – evoluții și tendințe în societatea românească, perspectiva sindicală privind sărăcia în muncă și mecanisme de dialog social și consultare publică.


În cadrul dezbaterii reprezentanții FOND România, Friedrich Ebert Stiftung, Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” și ai Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social au avut intervenții punctuale privind sărăcia în muncă subliniind necesitatea unor măsuri și acțiuni concrete pentru îmbunătățirea situației lucrătorilor din România afectați de sărăcie.


Totodată, persoanele care experimentează sărăcia prezente la dezbatere și-au făcut vocea auzită și au transmis mesajele lor: “Doresc ca munca mea să fie respectată și să fiu plătită decent”, “Stop sărăciei în muncă pentru a oferi un viitor copiilor și tinerilor noștri.”, “Muncim mult dar nu ne putem permite servicii de sănătate și educație și nu avem siguranța zilei de mâine.”, “Vreau ca munca mea să fie apreciată astfel încât să pot trăi decent cu familia mea, în țara mea.”


Dezbaterea ”România: sărăcia în muncă – experiențe și mesaje ale persoanelor afectate de sărăcie (PEP)” a marcat Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei, care se celebrează în fiecare an, în data de 17 octombrie, cu rolul de a promova și conștientiza necesitatea eradicării sărăciei în întreaga lume.

50 de fermieri din Vaslui, în schimb de experienţă la fermele din Braşov

Printr-o adevărată aventură au trecut 50 de fermieri din judeţul Vaslui care în perioada 16 – 18 august au participat la un schimb de experienţă în zona Braşovului. Oamenii din localităţile Vultureşti, Oseşti şi Negreşti sunt beneficiarii proiectului “Fighting against Poverty through Economic Development” ce face parte din programul de dezvoltare comunitară “Un viitor mai Bun pentru Copiii Noştri” iniţiat de World Vision România.          

Un prim obiectiv vizitat a fost o fermă model de creştere a vacilor de lapte din localitatea Criţ, acolo unde specialişti în domeniu le-au explicat fermierilor vasluieni despre fluxul tehnologic şi dotările unităţii. “Mi-a plăcut la ferma de vaci pentru că mă ocup cu creşterea animalelor şi mi-aş dori şi eu una să fac să ajungă la noi în zonă”, a mărturisit Magdalena din Vultureşti.

Ferma de bivoli din localitatea Mesendorf a fost însă punctul de atracţie principal al vizitei. Impresionaţi de modul în care se cresc aceste animale dar şi de productivitatea crescută a laptelui şi a cărnii unii dintre fermieri au mărturisit că se gândesc să crească şi ei bivoli în fermele lor.

Pe de altă parte, în centrul Fundaţiei ADEPT din localitatea Saschiz, fermierii au aflat despre ce înseamnă procesarea fructelor în cele mai bune condiţii, de la culegerea acestora până la vânzarea lor în magazinele asociaţiei.

Experienţa trăită de fermieri pe meleagurile Braşovului a fost unică şi pentru că unii dintre ei nu au plecat niciodată din localitaţile în care stau.

Spre finalul vizitei oamenii au vizitat Cetăţile Sighişoara şi Rupea dar şi Biserica fortificată din localitatea Viscri. Aici, mai ales gospodinele au participat la coacerea pâinii tradiţionale locului.

“Ne-am hotărât. Deja punem pe roate o fabricuţă de pâine. Reţeta am luat-o. Sperăm să ajungem şi noi să producem această pâine gustoasă”, a spus Lucica din Negreşti.

Copiii din Consiliul Copiilor din jud. Ialomiţa au avut parte de experienţe de neuitat în Şcoala de Vară

25 de persoane (13 copii membri ai Consiliului Copiilor din Urziceni și 12 adulti, din care 8 cadre didactice care gândesc și implementează proiecte în beneficiul celor mai vulnerabili copii, o fostă bursieră care este în prezent voluntară WV, 2 lucrători sociali comunitari și coordonatorul proiectului Vocea și Participarea Copiilor) au participat anul acesta la Școala de Vară, care a avut loc în perioada 14-19 august, la Frasin, Județul Suceava.

În frumoasa Bucovină s-au făcut multe jocuri de cunoaștere și de echipă, cu accent pe depașirea diferențelor create din cauza vârstei și anularea prăpastiei dintre generații, precum și activități sportive.

În afară de acestea copiii au participat la cursuri teoretice în care li s-au prezentat principiile de bază ale realizarii fotografiilor pentru campanii de advocacy și apoi au realizat fotografii respectând tematica campaniei Photo Voice (“Violența împotriva copiilor ne afectează pe toți”).

Activitățile s-au îmbinat armonios cu plimbări la Muzeul de Istorie din Suceava, la Mânăstirile Moldovița, Sucevița, Putna, Humor și Voronet, la Cetatea de Scaun a Sucevei, la Cetatea Neamțului, la atelierul de olărit, unde există vestita ceramică neagră de la Marginea și bojdeuca lui Creangă de la Humulești.

“Am petrecut câteva zile minunate ca voluntar în activitățile WV Ialomita, zile în care am interacționat cu două grupe de vârste diferite: adolescenți și adulți. Am schimbat opinii, am încercat să ne înțelegem mai mult, să comunicăm și să avem încredere în noi și în părinți. În același timp am încercat să găsim soluții pentru copiii nevinovați care se confruntă cu violența. Nu a lipsit joaca, relaxarea și energia pozitivă.” (Valentina Stefan, 24 ani, voluntar WV și alumni “Vreau în clasa a noua”)

“Mi-a placut mult proiectul Photo Voice și abia aștept să fac asta și acasă. În această școală de vara m-am reîmprietenit cu persoanele la care am ținut mult candva și ne-am distrat împreună vizitând anumite locuri, cântând la chitară și jucandu-ne pe afară.” (Corina, 16 ani, membru CC Urziceni)

“O școală de vară minunată. Cred că obiectivul cel mai important a fost atins, acela fiind omogenizarea grupului. Pe lânga acest lucru, am dezbătut impresii și păreri legate de diferențele dintre generații. Proiectele viitoare au fost prezentate de catre coordonator. Toate aceste lucruri au fost îmbinate cu distracția, ceea ce a făcut totul mult mai placut.” (Georgiana, 17 ani, membru CC Urziceni)

“Mi-au plăcut foarte mult locația și programul activităților, care a cuprins și vizite la mânăstiri. Mi-au plăcut, de asemenea, și discuțiile despre prăpastia dintre generații.

Prin intermediul activităților acestei școli de vară am învățat ce pot face pentru a ajuta copiii care sunt victime ale violenței de diverse feluri.” (Vlad, 17 ani, membru CC Urziceni)

Peste 40 de copii din jud.Cluj au învăţat mai multe despre valorile creştine într-o tabară de dezvoltare spirituală

Peste 40 de copii cu vârsta între 6 şi 14 ani au participat la tabăra de dezvoltare spirituală „Fii credincios până la moarte” organizată de Parohia Reformată din Inucu, judeţul Cluj.

Timp de 3 zile, copiii şi-au petrecut tot timpul în cadrul parohiei, unde au luat parte la ore de studiu biblic, au dezbătut diverse tematici religioase şi numeroase activităţi creative, de socializare şi de dezvoltarea personalităţii copiilor.

În fiecare dimineaţă, copiii au fost implicaţi în discuţii cu caracter biblic, care în partea doua a zilei au fost puse în practică prin diferite scenete sau desene şi picturi.

Pe tot parcursul taberei, mamele copiilor s-au implicat activ şi au gătit pentru toţi copiii prezenţi, iar serile au fost petrecute în camerele special amenajate pentru copii, cu poveşti şi atmosferă de sărbătoare.

Vacanţa mare aduce noi strategii educaţionale în comunităţile clujene

36 de directori de şcoli, profesori, învăţători şi lucrători sociali din comunităţile în care World Vision România este prezentă prin biroul zonal Cluj s-au întâlnit pentru a evalua modul în care s-au derulat proiectele educaţionale în anul şcolar proaspăt încheiat.

Timp de două zile, prin intermediul unor ateliere de lucru, s-au analizat provocările şi reuşitele din anul şcolar 2016-2017 şi s-au identificat o mare parte din nevoile educaţionale din fiecare şcoală, precum şi oportunităţile şi posibilităţile pentru susţinerea lor.

WVR_4788

Echipele mixte formate din cadre didactice şi reprezentanţi World Vision România au reuşit să identifice o serie de soluţii pentru cele mai mari provocări identificate: dezinteresul unor elevi şi a unor părinţi vizavi de şcoală, absenteismul acut, lipsa de motivare a unor cadre didactice în a se implica în activităţi extracurriculare, dar şi lipsa unei promovări reale a proiectelor educaţionale derulate în parteneriat.

WVR_4801

Pentru a-i motiva pe părinţi să-şi susţină copiii la şcoală s-au căutat soluţii prin care aceştia să fie responsabilizaţi la începutul anului şcolar, stimularea părinţilor să îşi înscrie copiii la grădiniţă şi să participe la întâlniri de conştientizare încă de la această etapă, organizarea de lecţii deschise, activităţi practice la care să participe împreună cu elevii, dar şi prezentarea unor filmuleţe prin care copiii să-şi facă auzite nevoile.

WVR_4829

Printre soluţiile unanim acceptate legate de stimularea profesorilor s-au numărat schimburile de experienţe la şcoli din alte comunităţi, alocarea de fonduri pentru înscrierea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare sau oferirea unor scrisori de recomandare către Inspectoratul Şcolar Judeţean.

S-au găsit soluţii diverse şi foarte uşor de aplicat şi în ceea ce priveşte promovarea rezultatelor proiectelor în comunitate: realizarea unor afişe de promovare (atât la începutul, cât şi la finalul implementării proiectelor), participarea unei echipe mixte formate din câţiva profesori şi angajaţi World Vision la şedinţele de consiliu pentru a prezenta rezultatele obţinute, reviste şcolare, reţele de socializare etc.

WVR_4836

Un alt punct important din cadrul întâlnirii a fost reprezentat de scrierea şi implementarea proiectelor. Toate discuţiile au avut în atenţie conceperea unor proiecte care să implice un număr cât mai mare de copii, parteneri şi domenii de implicare (educaţie, protecţia mediului, sănătate sau protecţia şi bunăstarea copilului).

La finalul celor două zile de muncă, s-a conturat o structură comună pentru planul de colaborare şi acţiune ce va fi implementat în anul şcolar 2017-2018.