educatie – Pagina 7 – Blog – World Vision Romania

Povestea emoționată a învățătoarei Cheloiu Elena, care se asigură că fiecare copil pe care îl are în grjă are condiții bune la școală

„Ai carte, ai parte…”; un proverb ce ar putea părea ușor perimat în aceste vremuri tulburi, însă timp de o oră am regăsit adevaratul sens al acestei învățături alături de o mână de copii din grupa 0, de la Școala Dezrobiti. „Sunt copii minunaţi, veti vedea”, ne spune doamna învățătoarea Cheloiu Elena, în timp ce se luminează la față. Este atât de entuziasmată când vorbește despre copiii ei încât i se citește în ochi dedicarea pentru această meserie.

Doamna Cheloiu Elena este o învățătoare cu mult har, optimism și o deosebită blândețe. Mereu în căutarea celui mai nou mod de a le transmite elevilor cunoștințele sale, doamna de 43 de ani este și învățătoare și mama pentru copiii din satul Dezrobiți. Ea îi consideră pe toți copiii ei.

„Locuiesc la 200 de metri de școală. Nu aș pleca niciodată de aici. De 43 de ani predau la aceastășcoala. Toți elevii sunt ca și copiii mei. Pentru ei,școala este mai mult o casă, unde gasesc alinare, înțelegere și condiții mai bune față de ce au acasă. Ïmi recunosc și acum foștii elevi pe stradăși îmi aduc aminte cu plăcere de fiecare în parte”, a declarat doamna învățătoare.

Majoritatea copiilor din comunitatea Dezrobiți trăiesc în condiții grele de săracie. Mulți părinți au ales să plece în străinătate și i-au lăsat fie cu bunicii, fie la mătuși sau chiar vecini. Copilăria lor nu este ușoară, de aceea, pentru ei, învățătoarea Elena este ca o mamă. Îi iubește, le spune o vorba bună, are grija de ei.

„Până să înceapă proiectul Pâine și Mâine în școala noastră, aduceam mâncare pe rând la copii. Aproape toată cariera mea am vazut copii care sufereau din cauza foamei, nevoi care nouă ni se par normale, pentru ei reprezintă un lux. Sunt copii care pe lângă faptul că nu au ce mânca, nu au nici cu ce se îmbraca, cu ce se încălța, nu au caiete sau ghiozdane, trăiesc în condiții grele, nu au părinți, sunt bolnavi și nimeni nu îi îngrijește. De aceea, ca învățător, trebuie săîi ajuți, să fii atent la problemele fiecăruia, să-i îndrumi cât poți de bine, a mai spus doamna Elena.

Proiectul Pâine și Mâine a schimbat în bine viața copiilor.

”Copiii sunt încantați de mâncare. Mănâncă cu pofta și, pentru unii dintre ei, din pacate, acesta este singura masă din ziua respectivă. Chiar dacă proiectul a început recent se observă deja schimbări majore. Copiii se pot concentra la ore, facem temele împreună, au și ei rechizite și sunt mai veseli”, a mai adăugat învățătoarea.

În comunitatea Dezrobiți 57 de copii primesc zilnic masă caldă și participă la activitățile de tip after school.

Ziua Mondială a Fericirii sărbătorită în Vaslui prin proiectul – concurs „Fericirea dintr-o carte”!

„…Fericirea este ca nişte baloane de săpun, unele mai mici, altele mai mari, unele mai rezistente, altele mai firave, care se sparg înainte de a ajunge la cer…”.

Asta crede Lorena, o fetiţă din clasa a V-a de la o şcoală din judeţul Vaslui, unul dintre cei 8 câştigători ai proiectului – concurs de eseuri şi desene „Fericirea dintr-o carte”.

Am mai aflat că pentru mulţi dintre copii fericirea înseamnă familia, că nu lucrurile materiale conteaza ca să fii fericit sau că „mirosul de mama” înseamnă fericirea supremă! Toate aceste gânduri ne-au fost împărtăşite în eseurile şi desenele despre fericire pe care 36 de copii – finalişti ni le-au împărtăşit – noua şi partenerilor noştri – Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Biblioteca Judeţeana „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui.

Însă povestea acestui concurs începe în urmă cu aproape 2 luni, când copiii din toate şcolile din noua comune au fost stimulaţi şi invitaţi să împrumute o carte de la biblioteca şcolară, pe care apoi au citit-o. Pentru prima etapă a concursului – cea pe clasa, copiii au avut de povestit colegilor povestea sau cartea pe care au citit-o. Un obiectiv important al proiectului – concurs a fost acela de a încuraja lectura şi înţelegerea textelor citite de către copii. Copiilor din clasele mici le-au citit poveşti părinţii sau fraţii mai mari. Am marcat astfel şi Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare, sărbătorită în fiecare an la data de 19 februarie!

Toţi cei 3.475 de copii au primit în dar dulciuri şi câte o carte cu care să-şi completeze biblioteca de acasa sau să înceapă (unii dintre ei) să-şi facă o bibliotecă. Câstigătorii primei etape au primit în dar câteo diplomă şi un dictionar explicativ şcolar.

Apoi, câştigătorii din fiecare şcoală au participat la concursul pe comună. Au fost selectaţi 4 câştigători/ comuna, câte unul pentru clasele I-II, III-IV, V-VI si VII – VIII. Acestia au primit ca premiu câte o diploma şi un penar complet echipat.

Cu ocazia Zilei Mondiala a Fericirii am premiat cu diplome şi tablete pe cei mai buni 8 din cei 36 de finalişti. A fost frumos şi emoţionant să auzim ce cred copiii despre fericire. „Astăzi am învăţat de fapt noi, adultii, cât de fericiţi suntem cu ceea ce avem. Cred că avem pentru ce să le mulţumim acestor copii!”, a declarat doamna inspector Mustatea – responsabil cu activităţile extraşcolare – ISJ Vaslui.

Bursierii „Vreau în clasa a noua” sunt implicați, pentru al treilea an consecutiv, în proiectul „Global Youth Forum”

Zece tineri au selectați pentru etapa inițială a proiectului, care a presupus un exercițiu de muncă în echipă, realizarea unei prezentări personale și a unui interviu susținut cu reprezentanții companiei Steelcase și ai World Vision România.

În cadrul interviului, ei și-au prezentat materialul și și-au susținut candidatura pentru a face parte din echipa „Global Youth Forum” (GYF). Scopul etapei a fost de a selecta cinci tineri care vor reprezenta România în cadrul evenimentului GYF ce se va desfășura în Grand Rapids, SUA, în luna iunie.

Chiar dacă miza era una mare, liceenii au dat dovadă de spirit de echipă, stăpânire de sine și s-au prezentat remarcabil, ceea ce a făcut ca decizia finală să fie foarte greu de luat. Din proiectul „Vreau în clasa a noua” au fost selectați patru bursieri. Aceștia vor avea șansa să se dezvolte și să se familiarizeze cu noi metode de învățare specifice conceptului GYF.

În urmatoarele luni, coordonați de profesioniștii Steelcase și World Vision, tinerii își vor asuma dezvoltarea unui proiect pe care il vor susține mai apoi în fața celorlalte echipe din Germania, Franța, Mexic și SUA.

„Global Youth Forum” este una dintre cele mai frumoase și așteptate experiențe în care sunt implicați bursierii „Vreau în clasa a noua”. Modul în care este percepută această competiție ne face să apreciem și mai mult parteneriatul cu Steelcase care ne oferă nu numai resursele necesare pentru a realiza astfel de proiecte, ci și oportunități de dezvoltare remarcabile.

World Vision România a lansat astăzi raportul „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural, 2016”.

Bunăstarea copilului din mediul rural se ameliorează în 2016, dar nu depășește pragul de risc de sărăcie și excluziune socială – conform datelor studiului „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural” realizat de World Vision România, o dată la doi ani, în comunitățile vulnerabile în care organizația este prezentă.

Cercetarea, care urmărește principalii indicatori privind bunăstarea copilului, precum starea de sănătate, educația, participarea în comunitate și protecția copilului, arată în ediția din 2016 o ușoară îmbunătățire a indicatorilor comparativ cu 2014, dar situația copilului este departe de a fi satisfăcătoare.

În mediul rural, există în continuare o categorie de copii proveniți din familii foarte sărace, cu mulți copii, care trăiesc în condiții dificile de viață și cu rezultate școlare slabe. Polarizarea societății pare să se accentueze, cu un număr semnificativ de copii care nu au nicio șansa să intre în competiția pentru „oportunități egale de dezvoltare”, ceea ce impune inițierea unor măsuri concrete din partea autorităților, profesioniștilor și publicului larg.

Rezultate școlare slabe, nutriție inadecvată și riscuri de sănătate sunt unele dintre problemele majore cu care se confruntă copiii din mediul rural:

• Sărăcia prezentă la nivelul comunităților rurale este încă mare, jumătate dintre părinți nu pot oferi copiilor o dietă minim acceptabilă (alimente din fiecare grupă alimentară), iar 74% dintre familii au avut dificultăți în a le asigura copiilor o alimentație de calitate.

• 1 copil din 10 merge la culcare flămând, procent în scădere față de 2014, când 1 din 8 copii se afla în această situație.

• 30% dintre copiii cu vârste între 7 și 12 ani prezintă dificultăți de înțelegere a unui text simplu, în creștere cu 2 procente față de 2014.

• 7 din 10 copii cu vârste între 12 și 18 ani muncesc în gospodăriile proprii, iar 4% dintre copii muncesc și în alte gospodării din sat.

• 2,27% dintre adulții respondenți declară că, în ultimul an, cel puțin un copil din gospodărie a abandonat școala

• 51% dintre copiii sub 5 ani au beneficiat de analize medicale în 2016, comparativ cu 39% în 2014

• Incidența fumatului în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 12 – 18 ani a crescut de la 7,3 % în 2014 la 9% în 2016, în timp ce incidența consumului de alcool a rămas constantă la 21%.

• S-a redus la jumătate proporția părinților care afirmă că folosesc ca metode disciplinare lovirea cu palma la fund, de la 16,6 % în 2014 la 7,1% în 2016.

• Numărul familiilor care au o singură sursă de venit a scăzut de la 35,5 % în 2014 la 10,0% în 2016, în timp ce a crescut numărul familiilor care au două și trei surse de venit de la 60,7 % în 2014 la 85,5 % în 2016.

Recomandările studiului

Intervenția autorităților centrale și locale, cu susținere continuă a actorilor din sfera non-guvernamentală, este necesară pentru crearea premiselor unor schimbări reale la nivelul comunităților rurale: reducerea sărăciei prin implementarea unor proiecte concrete, integrate și ale căror rezultate au fost testate în timp,

cuprinse în „Pachetul integrat de măsuri pentru reducerea sărăciei“; prevenirea îmbolnăvirilor și menținerea unei stări bune de sănătate prin intensificarea acțiunilor de intervenție timpurie; reducerea cazurilor de violență împotriva copiilor prin îmbunătățirea serviciilor de monitorizare și a mecanismelor de intervenție a autorităților; îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor vulnerabili prin înființarea de programe „Școală după Școală”; lansarea de programe de informare a populației privind oportunitățile școlare și profesionale de la nivelul comunității; înființarea de servicii de recuperare pentru copiii cu dizabilități la care să aibă acces facil toți cei care au nevoie de astfel de intervenții.

„Activitatea World Vision România este concentrată în jurul bunăstării copilului din mediul rural. Toate programele noastre îi vizează pe cei mai vulnerabili dintre aceștia și pe familiile lor. Pentru a obține rezultate de durată, abordăm integrat nevoile comunităților în care suntem prezenți, mergând în linie cu recomandările studiului. De exemplu, urmare a ultimului raport am creat proiectul Pâine și Mâine, prin care oferim o masă caldă la școală, urmată de program extra-școlar pentru rezolvarea temelor și recuperarea decalajelor. Însă, de acest proiect beneficiază deocamdată doar 618 copii, în timp ce în România 1 din 5 copii părăsește timpuriu școala. Astfel, colaborarea dintre decidenți și profesioniști devine esențială pentru găsirea unor soluții sustenabile de creștere a calității vieții celor mai vulnerabile familii și de diminuare a inegalităților. De aceea, punem la dispoziția autorităților acest studiu, care include recomandări concrete de reducere a sărăciei și inegalităților”, a declarat Daniela Buzducea, director executiv World Vision România.

Metodologia studiului

Studiul „Bunăstarea Copilului în Mediul Rural” din 2016 continuă seria de cercetări privind bunăstarea copilului, inițiată în 2005 și repetată la fiecare doi ani, în vederea surprinderii modificărilor survenite în viața copiilor din rural, ca urmare a acțiunilor comune și complexe, desfășurate în parteneriat cu 105 autorități locale, în scopul dezvoltării comunitare.

Cercetarea a fost realizată începând cu aprilie 2016 și a cuprins un eșantion total de 2.205 de adulți din gospodării din cele 105 sate si comune în care World Vision desfăşoară proiecte din judeţele Vaslui, Ialomița, Vâlcea, Dolj, Olt şi Cluj. Pentru a surprinde situația din perspective multiple, cercetarea a utilizat și informații culese de la un eșantion de 2.573 de copii și tineri cu vârste între 7-18 ani, precum și de la profesioniști (medici, profesori, asistenți sociali) și autorități locale (primari sau consilieri locali), din aceleași localități, utilizând instrumente cantitative și calitative.

Utilizarea unei metodologii similare cercetărilor din anii anteriori a făcut posibilă prezentarea rezultatelor într-o manieră comparativă pentru 2012, 2014 şi 2016. Raportul este disponibil la adresa: https://worldvision.ro/Bunastarea_2017.pdf

Inteligența financiară pe înțelesul buriserilor „Vreau în clasa a noua”

Vorbim mereu de problemele cauzate de lipsa banilor însă uităm, de multe ori, să educăm tinerii în această privință. Nevoile sunt din ce în ce mai mari, fie că sunt reale sau construite de oamenii de marketing, iar lipsa banilor poate provoca frustrări cu consecințe grave, în special în cazul bursierilor „Vreau în clasa a noua” care fac eforturi mari să depășească barierele pe care le resimt în relația cu colegii lor de liceu. Plecând de la aceste adevăruri pe care le sesizăm zi de zi, bursierii au participat la primul lor seminar de inteligență financiară.

Eusebiu Burcas, coach financiar și trainer în vânzări, le-a dezvăluit tinerilor câteva secrete astfel încât insuficiența banilor să nu mai fie principala lor grijă. Timp de câteva ore, tainerul le-a explicat importanșa cunosțintelor acumulate de-a lungul vieții, le-a povesit că indiferent de vârstă, procesul de educație trebuie să continue și le-a explicat, de asemenea, cât de important este să câștige experiență prin diferite activități de voluntariat.

Cu ajutorul unor exerciții de creativitate, conduse cu multă precizie de către Eusebiu Burcaș, tinerii au realizat câte oportunități au de a câștiga bani suplimentari în această perioadă, în care școala trebuie să fie pe primul plan. Însă nu e suficient să câștige bani, astfel că un accent mare s-a pus și pe gestionarea lor. Astfel, bursierii „Vreau în clasa a noua” au învățat că unul dintre cei mai mari dușmani care îi lasă fără bani este reprezentat de obiceiurile lor, de ceea ce fac după școală, dar și că banii trebuie împărțiți în patru dimensiuni: 10% donație, 10% distracție, 20% dezvoltare personală, educație și 60% cheltuieli zilnice.

La finalul acestui seminar, bursierii au declarat că sunt mai bine pregătiți să-și gestioneze banii și că vor încerca să aplice cât mai multe din cunoștiințele noi pentru a-și organiza cât mai eficient viitorul din acest punct de vedere.

„Cel mai mult mi-a plăcut informația cu privire la banii pe care ar trebui să îi donăm mai departe, e primul lucru p care îl voi pune în aplicare”, a spus Cristina.

„Mi s-a părut foarte interesant să aflu cum trebuie să ne provocăm pe noi să facem mai mulți bani și să nu-i risipim pe prostii”, a recunoscut Darian.

150.000 de euro pentru 50 000 de mese calde și after-school prin programul Pâine și Mâine, din partea Lidl România

Jumătate din suma totală, adică 75.000 de euro, a fost colectată prin campania de strângere de fonduri la casele de marcat din magazine, care a avut loc în perioada septembrie – decembrie. La finalul campaniei, Lidl a dublat suma până la valoarea de 150.000 pentru a acoperi astfel costurile pentru o masă caldă la școală și două ore de after-school pe durata a patru luni pentru cei 618 copii incluși în programul Pâine și Mâine.

„Mulțumim în numele copiilor din program tuturor clienților Lidl pentru generozitate și pentru că au ales să sprijine astfel educația. Rezultatele pe care campania de strângere de fonduri le-a obținut într-o perioadă atât de scurtă credem că arată că problema pe care încercăm să o rezolvăm – cea a copiilor defavorizați care nu au acces la educație – este o preocupare pentru un număr mare de români, iar atunci când li se oferă ocazia să se implice, aceștia o fac cu generozitate”, a declarat Oana Șerban, director de comunicare World Vision România.

„Analfabetismul funcțional este, din nefericire, o problemă cu care societatea noastră încă se confruntă și care poate compromite soarta unor întregi generații. Datorită programului dezvoltat de World Vision România, din care ne bucurăm că putem fi parte, putem schimba în bine viitorul copiilor de la sat, cei mai expuși acestui fenomen. „Pâine și mâine” este un proiect pe care l-am susținut încă de la început și în impactul căruia credem cu tărie’’, a declarat Maria Pârvuleasa, PR Manager Lidl România.

Lidl România s-a alăturat fundației World Vision România în susținerea programului Pâine și Mâine încă din faza pilot, când compania a donat suma de 100.000 de euro. Compania s-a implicat constant în program pe tot parcursul anului 2016. În vacanța de vară Lidl a donat pachete alimentare către familiile copiilor din program, iar, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, compania a oferit suma de 141.000 de euro pentru cadourile de Crăciun a 3.121 de copii din proiectele World Vision România.

Copiii din comunitatea doljeană Predeşti au primit cu bucurie prima masă caldă

Săptămâna aceasta, cei 76 de copii, de clasa pregătitoare şi clasele I- IV, de la Şcoala Gimnazială Predeşti, din judeţul Dolj, au primit prima masă caldă prin programul ,,Pâine şi Mâine”. Ca în majoritatea comunităţilor rurale, şi aici, părinţii se lupta cu lipsa locurilor de munca şi condiţiile grele de trai. Trăind doar din alocaţiile copiilor şi ajutorul social, acestora le este greu să asigure copiilor o alimentaţie adecvată. Totodată, copiii duc lipsă de haine, încălţăminte şi condiţii proprii pentru realizarea temelor şi a lecţiilor. Mulţi dintre ei trăiesc încă în case de chirpici, care au una sau doua camere locuibilie, în sezonul rece toţi membrii unei familii dormind, adesea, într-o singură camera.

,,Programul ,, Pâine și mâine,, a fost mult aşteptat de toţi părinţii şi copiii din şcoala noastră, deoarece mulţi dintre aceștia provin din familii vulnerabile care trăiesc doar din alocațiile de stat pentru copii sau ajutor social.

Prima zi a programului a fost primită cu emoţie şi nerăbdare de către copii. În primul rând, ei au fost încântați de servirea mesei calde, lucru de care unii dintre ei nu beneficiaza acasă. Cu ocazia desfășurării acestui program, copiii o să-și dezvolte și abilitatea de a servi masa, de a folosi şi furculiţa, nu numai lingura, asa cum o parte dintre ei erau obisnuiţi până acum, şi de a fi mai ordonaţi în timpul servirii mesei.

Totodată, considerăm că participarea copiilor la acest program este un câștig foarte mare pentru ei , deoarece mulți veneau zilnic fără temele făcute, motivând diverse lucruri, fapt ce bloca sau încetinea progresul şcolar al acestora.” a spus prof. Milica Bivolan, director Şcoala Gimnazială Predeşti.

Alex, elev în clasa a doua şi ,,cel mai conştiincios, isteţ şi cuminte copil din clasă” aşa cum l-a lăudat doamna învăţătoare şi colegii lui, ne-a mărturist că: ,,Mi-a plăcut cel mai mult ciorba de pui. M-a încălzit şi mi-a dat putere. Sunt pregătit acum să-mi fac temele.”

Colega lui, Denisa, s-a arătat şi ea încântată de cele doua ore de afterschool: ,,Mă bucur că ne facem temele la şcoală pentru că aşa toţi copiii o să aibă temele făcute şi lecţiile învăţate.”

În prezent, în programul ,,Pâine şi Mâine” sunt inclusi 618 copii din 18 sate din judeţele Vâlcea, Vaslui şi Dolj.

Tinerii liceeni învaţă mai multe despre adolescenţă şi schimbările specifice perioadei, în cadrul proiectului ,,Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”

Perioada adoleşcenţei este o perioada delicată de tranziţie, când un copil păşeşte în lumea maturităţii. În mod natural apar schimbările fizice, emoţionale şi mentale ale tânărului în prag de maturitate. Astfel de modificari sunt cauzate de procesele hormonale care ajută un copil să evolueze, să ajungă la maturitate. Este important ca aceştia să fie informaţi şi pregătiţi pentru toate modificarile specifice adoleşcenţei.

Astfel, în cadrul proiectului ,,Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”, 163 de eleve de la liceele: Tehnologic Vitomireşti, Tehnologic Oltchim şi Liceul Sanitar Antim Ivireanu din Râmnicu Vâlcea au participat la câteva sesiuni susţinute de coordonatorul proiectului din judeţul Vâlcea.

Subiectele discutate au vizat ,,Anatomia şi fiziologia aparatului reproducător feminin” şi „Schimbările fizice şi emoţionale care au loc în perioada adoleşcenţei”.

„Este important, ca aceştia să fie informaţi şi pregătiţi pentru schimbările fizice, emoţionale şi comportamentale, ce vor avea loc pe parcursul adoleşcenţei, cu atât mai mult cu cât pe parcursul acestor etape de dezvoltare multora din ei le este dificil să ceara sfaturi, informaţii şi ajutor” a declarat Ramona Căpăţînă, coordonator proiect MSD Vâlcea.

Proiectul ,,Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame.” se derulează pe o perioada de trei ani în judetele – Vâlcea, Dolj şi Vaslui adresându-se unui numar de 15.000 de femei cu vârsta între 15 şi 40 de ani, din 30 de comunităţi rurale.

„Nicio mama nu trebuie să moară dând viaţă!” este obiectivul acestui program, care dezvoltă un model inovativ de servicii integrate pentru reducerea cazurilor de mortalitate maternă, prin prevenirea sarcinilor nedorite şi prin susţinerea accesului la servicii medicale de calitate prenatale şi maternale. Proiectul este susţinut de compania farmaceutică Mercks Sharp and Dohme, ca parte integrantă a unui grant global MSD for Mothers.

Realitatea din teren văzută prin ochii cordonatorului de proiect ,,Mame pentru viață. Viață pentru mame” din Vaslui – Octav Filip

În judeţul Vaslui, în 2013, rata mortalităţii materne este de doua ori mai mare faţă de media naţională, 20,0 ‰ născuţi vii faţă de 12 ‰ născuţi vii.

Proiectul ,,Mame pentru viata. Viață pentru mame” se derulează în judeţul Vaslui în comunele: Rafaila, Todirești, Dumești, Laza, Poenești, Ivănești, Pungești, Rebricea, Vulturești, Osești si Negrești. Populaţia totală a acestor comune este de aproape 38.500 de locuitori, din care sunt peste 5.700 de femei fertile, cu vârsta între 15 şi 40 de ani. 75 de furnizori de servicii medicale din judetul Vaslui, vor fi beneficiari ai platformei de educaţie online, care se va face in cadrul proiectului.

Incerc să străbat cu mașină un drum uitat demult. Zapadă și șanțurile din mijlocul drumului nu mă lasă. Cobor și merg pe jos însoțit de unul dintre voluntarii poiectului, un asistent medical comunitar (o doamna) care face asta zilnic . Din păcate, accesul către una din locuințele familiilor, propuse pentru a fi vizitate, este greoi, mai ales în condiții de iarna. Văd o casă spre marginea satului, o identific cu o “fortăreață” păzită de mulți câini. Noroc de un bărbat, tânăr și binevoitor care se dovedește a fi chiar capul familiei pe care urmă să o vizităm.

Este soțul Florentinei, pe care a cunoscut-o în urmă cu 21 de ani. Florentina are acum 38. A născut primul copil în urmă cu 20 de ani. Acum are opt și este însărcinată cu cel de al noualea, în luna a cincea. Este firavă, are vreo 50 de kilgrame cu tot cu cea de a noua sarcină, dar îmi spune cu zâmbetul pe buze :”Știu că-s mulți, dar așa-i tradiția”. La întrebarea “dacă veți rămâne din nou însărcinată ce veți face?” îmi răspunde cu aceeași sinceritate: “Câți o da Domnul, doar nu o să-i omor!”. Răspunsul ei îmi schimbă traiectoria scopului vizitei: acela de o pune în randul femeilor însărcinate, care au nevoie de “o mână întinsă”. Mă așează într-o zonă de reflecție profundă…stau cu pixul în mână, pregătit… dar fără întrebări. M-a surprins cu un optimism demn de împrumutat.

Ii privesc, pe toți, dintr-odată, altfel. Toți mâncau, pe pat, pe jos, pe lângă sobă. Tocmai cumpăraseră un porc pentru a depăși perioada grea a iernii, din toata agoniseala din toamnă, pentru sărbătorile ce se apropie, dar copiii nu mai au răbdare. Sunt surprins plăcut că se ocupă de hrana lor, de educația lor și mai mult, le oferă afectivitate părintească. Părintii nu au mai mult de șase clase, dar își îndrumă copiii spre o viață mai bună. O parte dintre ei au absolvit opt clase, iar una dintre fete este elevă la liceu.

Îi privesc altfel, pentru că observ doar o singură jucărie de pluş veche pe care o împart între ei, îi privesc altfel pentru că am aflat că tatăl merge la culesul strugurilor, sezonier, la 300 km de casă și castigă 60 de bani pentru fiecare găleată plină, îi privesc altfel pentru că mi-au povestit ca ,,fac pom de Crăciun și nu pun în el (de data asta) mămăligă, ci câteva bomboane, dacă vor fi copiii cuminți”.

Îi privesc altfel pentru că am simțit prezență lui Dumnezeu acolo între ei, pe jos, pe pat sau…după sobă.

A declarat Octav Filip, Coordonator regional, Proiect ,,Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame“, Fundaţia World Vision România.

Mama nu a respectat în totalitate îndrumările medicului de familie de a merge și la un medic specialist, dar, pe el, l-a consultat de câte ori a rămas însărcinată. La medicii de specialitate a fost de câteva ori, atunci când a găsit resurse.

Planuri mari pentru bursierii „Vreau în clasa a noua”

Într-un ținut uitat de vreme, în inima Parcului Național Apuseni, bursierii „Vreau în clasa a noua” s-au bucurat de prima ieșire din noul an școlar. Timp de două zile, zeci de tineri din comunitățile clujene au învățat, prin cele mai frumoase și plăcute mijloace, despre bogățiile din Apuseni – de la speciile rare de plante, la animalele incredibile care trăiesc în zonă și incredibila lume subterană, cu peșterile sculptate în calcar care alcătuiesc unul dintre cele mai mari și spectaculoase platouri carstice din România. Vârfurile montane cu priveliști ce-ți taie respirația au fost gazdele bursierilor care i-au inspirat să pună pe hârtie proiecte comunitare pe care să le dezvolte pe parcursul anului care urmează.

Experiența bursierilor a fost întregită de un moment de adrenalină – alături de prietenii noștri de la Salvamont Vlădeasa, tinerii au avut ocazia să încerce un sport mai puțin accesibil – tiroliana. Ghidați și asigurați de salvatorii montani, buriserii și-au depășit emoțiile și au admirat zona Răchițele de la înălțime.

Mai mult, Mircea Șușman, reprezentantul Parcului Național Apuseni le-a explicat tinerilor de ce este atât de valoroasă zona Apusenilor și le-a arătat imagini rare surprinse de rangeri în zona Apusenilor – haite de lupi la vânătoare, acvile și alte animale sălbatice surprinse în această toamnă în zonă. Tinerii au fost fascinați de frumusețea locului, iar reacțiile nu au întârziat să apară:

„Mie mi-a plăcut faptul că ne-am cunoscut mai bine, am aflat mai multe despre țara noastră și am văzut cât de important este să protejăm mediul înconjurător”, spune Damian.

Cele două zile au fost completate cu ateliere de împletit brățări pe care bursierii le vor dărui clujenilor care vor alerga la „Crosul lui Moș Crăciun” – eveniment organizat pentru a strânge fonduri pentru acest proiect, dar și ateliere în care tinerii au pus pe hârtie proiecte prin care să ajute comunităție din care provin.

„Cu ajutorul vostru am putut vedea și explora locuri și lucruri noi, iar faptul că am lucrat în echipă ne-a ajutat să învățăm cât de important e să avem o bună colaborare și am înțeles că dintr-o idee mică putem ajunge la un proiect”, povestește Poliana.

„Mi-au plăcut mult peisajele pe care le-am văzut, locurile vizitate și mi-a placut foarte mult că am petrecut timp împreună, cunoscându-ne din ce în ce mai bine și munca în echipă ne-a ajutat să ne propunem și să venim cu diferite idei de activități de voluntariat prin care să-i ajutăm și pe alții”, conchide Denisa.

Printre proiectele pe care le vor realiza bursierii se numără parcuri pentru copiii din comunitățile din care provin, acțiuni de ajutorare a vârstnicilor mai puțin norocoși și activități la centrele de plasament.