Roxana, fostă bursieră ”Vreau în clasa a 9-a”: ”World Vision România e a doua mea familie”

Bună ziua! Mă numesc Roxana Marina, am 20 ani şi mă număr printre norocoşii beneficiari ai proiectului de burse „Vreau în clasa a 9-a”. De ce spun „norocoşi”? Ei bine, răspunsul este simplu: acest proiect a reprezentat o treaptă pe care am păşit cu paşi timizi spre atingerea succesului.

Beneficiile acestui proiect sunt cunoscute de către toţi, însă puţini sunt cei care îşi dau seama cum ne-a ajutat cu adevărat acest proiect pe noi, bursierii. Este adevărat, lunar am beneficiat de o bursă cu care    ne-am achiziţionat fie obiecte vestimentare, alimente sau rechizite, fie unii dintre noi contribuiam cu această sumă  la plata cazării la cămin pe timpul liceului, lucru pe care l-am făcut şi eu cu bănuţii primiţi.

Însă, pe lângă ajutorul financiar, am primit un ajutor moral. Am fost învăţaţi cum să ne comportăm cu cei din jurul nostru, să ne apreciem unii pe alţii, dar mai ales pe noi înşine. Am fost învăţaţi să ne descoperim pe noi înşine, să ne dăm seama ce ne defineşte pe fiecare în parte ca oameni, ce vrem să devenim. Toate aceste lucruri le-am regăsit pe parcursul celor patru ani de proiect, patru ani frumoşi în care abia aşteptam să mergem la întâlnirile lunare, nu neapărat pentru bani, cât mai ales pentru a-mi reîntâlni prietenii pe care i-am câştigat prin intermediul proiectului de burse. World Vision înseamnă o a doua familie, oameni care cu dăruire pentru ceea ce fac, ne impulsionează şi pe noi să devenim oameni de succes. De asemenea, am participat anual la tabere de vară şi am văzut locuri pe care poate nu ne permiteam să le vizităm.

În anul 2018 am absolvit Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan” din Craiova, profilul învăţător-educatoare. Datorită susţinerii primite din partea familiei, dar şi a echipei World Vision, succesul a apărut imediat după absolvirea celor 12 clase. Am promovat examenul de bacalaureat cu media 9,51, imediat după bacalaureat a venit examenul de Titularizare, un real succes, am obţinut media 9,92. Astfel că, încă de la vârsta de 18 ani, eu sunt titulară în învăţământ, sunt învăţătoare. În vara acestui an am promovat şi examenul de Definitivare în învăţământ cu media 9,05.  Iată că, în prezent, mă bucur de ceea ce mi-am dorit încă de mică, să contribui la educaţia copiilor.

După ce mă întorc de la şcoală, mă îndrept către Universitate, deoarece sunt studentă în anul al doilea la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Craiova, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune. Deşi este un program solicitant, mă împart cu brio între facultate şi locul de muncă, în prezent beneficiind şi de bursă de merit de la facultate pentru rezultatele îmbucurătoare obţinute la examene.

Pot să spun, astfel, că primii paşi către succes au fost făcuţi.

 Cu susţinerea permanentă a familiei, cu ajutorul primit prin intermediul proiectului de burse „Vreau în clasa a 9-a”, m-am ambiţionat să le demonstrez tuturor că „un copil de la ţară” căruia nu i se ofereau şanse, poate reuşi în viaţă. Da, din păcate, încă există aceste prejudecăţi. Prejudecăţi pe care eu vreau să le demolez. Nu contează de unde venim, atâta timp cât ne dorim schimbarea şi progresul. Drumul spre succes se clădeşte cu paşi mici, dar siguri, indiferent de mediul din care provenim.

Mulţumesc, World Vision România!

Mulţumesc pentru ajutorul primit, pentru susţinere, pentru norocul pe care l-am avut să vă întâlnesc, oameni minunaţi! Mulţumesc pentru şansa la educaţie şi pentru că m-aţi ajutat să mă dezvolt, să devin un om capabil să înfrunte prejudecăţile lumii în care trăim. Vă sunt recunoscătoare toată viaţa pentru şansa pe care mi-aţi oferit-o!

Roxana

Pentru prima dată la munte

George, elev în clasa a XI-a la un liceu din Armășești, județul Ialomița, face parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a”  de când a început liceul. George mărturisește că activitățile din cadrul proiectului i-au dat ocazia să călătorească în locuri în care nu a mai fost până atunci sau să își cunoască mai bine colegii, să afle lucruri noi despre ei, dar și să lege noi prietenii. Deși cu colegii de clasă s-a înțeles bine dintotdeauna, faptul că este parte din acest proiect l-a ajutat să relaționeze mai bine și cu alți colegi de liceu.

Școala de vară de la Poiana Brașov a fost activitatea preferată a lui George anul trecut, întrucât a avut pentru prima oară ocazia să facă o astfel de ieșire într-un loc pitoresc, în afara satului natal și, mai ales, a fost însoțit de colegii săi: ,,Mi-a plăcut cel mai mult când am fost la munte, în tabără, pentru că am făcut drumeții în pădure, am tras cu arcul, am jucat bowling – cele trei zile au fost super, m-am distrat împreună cu colegii mei. Și activitățile pe care le facem în timpul anului școlar, în fiecare lună, îmi plac mult. Învățăm multe chestii noi și ne cunoaștem tot mai bine unii pe alții. La activitatea din luna noiembrie, de exemplu, am învățat să facem un filmuleț împreună cu colegii și cu sprijinul voluntarilor: am făcut un scurt scenariu, am filmat și ne-am distrat. Eu și colegii mei nu am crezut la începutul activității că vom reuși să facem asta într-un timp așa de scurt, dar am reușit și am învățat, la final, că aproape orice este posibil, dacă ne dorim cu adevărat. Tot prin acest proiect am fost și la București, la Forumul Copiilor și am ajuns astfel la Palatul Parlamentului, unde mi-a plăcut mult. Și practica în magazinele Penny este o activitate din proiect pe care eu o aștept, pentru că mă simt util, învăț să fac anumite lucruri practic și primesc chiar o bursă care mă ajută. Dacă nu aș fi fost în acest proiect cred că mi-ar fi părut rău, e frumos ceea ce facem și îmi e de folos. ” 

Dau mai departe din darurile primite

Școala Gimnazială Coșereni. 2008. Clasa a 8-a. Pe holurile școlii se vorbea de niște oameni care fac fotografii copiilor pentru un proiect de burse. Toți copiii voiau să fie fotografiați, pentru a avea un sponsor, însă era o regulă ca media copiilor aleși să fie peste 7, copii silitori. Cam acesta este primul meu contact cu World Vision, urechile mele au auzit pentru prima dată de fundația care va avea ulterior un impactul decisiv asupra formării mele.

În clasa a 10-a, s-a concretizat ce auzisem încă din școala gimnazială, în sfârșit eram în primul an al programului „Vreau în clasa a 9-a”. Ce însemna acest program? În fiecare lună primeam o bursa, bani care ne susțineau să nu părăsim liceul, mai ales că erau 8 km. până la Colegiul „Grigore Moisil” din Urziceni, unde învățam, și eram copii cu dificultăți financiare. Pe lânga bani de mâncare, rechizite, haine mai aveam nevoie si de bani pentru abonamentul de transport.

Fericirea însă a fost să descopăr un asistent social, un excelent și minunat om – coordonatoarea programului, Ioana. Plină de iubire și implicare, realiza cele mai frumoase întâlniri, activități, deplasări. Este foarte important să înțelegi importanța și efortul unui program de susținere socială: nu acei bani erau cei mai importanți pentru noi, ci interacțiunile cu oamenii, lărgirea ariei de cunoaștere și perspectivă, formarea de cercuri de activități, posibilitatea de a vedea locuri în care părinții nu aveau posibilitatea de a ne trimite. Această fundație reușea să creeze, pentru mine, cel puțin, și sunt sigură că și pentru ceilalți, un mediu în care simțeai că nu ești singur, că oamenii buni există, că în fața noastră este un viitor mai bun și mai luminos decât credeam noi și mai ales că pentru lume noi contam cel mai mult. Lunar, făceam diferite activități de dezvoltare personală, de cunoaștere. De Paște sau alte sărbători aveam și surprize. Încă mai am bluza pe care mi-am cumpărat-o cu Ioana, mi-o doream foarte mult, însă nu mi-o permiteam, dar Ioana a fost iepurașul de Paște din acel an.

Apoi am văzut marea în 2011, în clasa a 11-a, tot cu Ioana și World Vision. Ce bucurie imensă când am văzut linia albastră a apei, ce emoție! Prima dată o văzusem într-o excursie în clasa a 4-a cu doamna dirigintă, o și uitasem de atunci, acum o redescopeream cu adevarat. Câte jocuri am făcut în acea școală de vară, câte prietenii legasem! Ieșirile la film, iar, o premieră pentru mine, tot cu World Vision au fost. Totuși doi ani au trecut ca gândul, mai ales că ultimul an cu examenul de bacalaureat, urmat de festivitatea de absolvire, ne-a ocupat o mare parte din memorie.

Am învățat să apreciez puținul care mi se oferă, să conștientizez că am nevoie de acest puțin ca eu din el să fac mai mult. Această frază cred că este caracteristică pentru mine în ceea ce privește World Vision. Pe mine a reușit să mă facă să înțeleg că evoluția mea depinde în totalitate de mine, că orice ajutor extern de persoana ta este temporar și insignifiant, dacă există o lipsă de interes și dorință.

Ca să așterni pe hârtie tot ceea ce ai trăit, să conturezi imaginile care îți trec prin fața ochilor, trebuie să ai talent artistic. Tocmai de aceea încerc să descriu ceea ce am simțit în 2013, când am reprezentat generația mea din programul „Vreau în clasa a 9-a” la Facultatea de Psihologie. Îmi pregătisem un discurs pe care să îl țin în numele tuturor copiilor, pentru sponsori și reprezentanți ai fundației. Am primit multe încurajări, însă mi-am dat seama că textul pe care îl pregătisem era prea puțin în comparație cu sentimentele din acel moment. Ioana reușea să ne împlice în activități atât de diverse și frumoase, activități de care poate nici nu auzisem. Prima participare la un flashmob a fost în 2013 împreună cu World Vision, iar scopul a fost să crească gradul de conştientizare în ceea ce priveşte traficul de persoane.

După terminarea programului „Vreau în clasa a 9-a” am simțit că trebuie să rămân aproape de oamenii frumoși din fundație, căci și alți copii au nevoie de ajutor și poate că pot face și eu ceva în acest sens. Astfel am decis să rămân voluntar și să mă împlic cât pot de mult, în ciuda faptului că facultatea, masterul sau job-ul îți consumă cea mai mare parte din timp.

Pentru susținerea mea în proiect și continuarea liceului, suportul financiar care a facut diferența a venit din partea KFC și Pizza Hut. Astfel, în campania „Oferă o bursă la liceu! ” din 2013, am avut onoarea să fiu vocea copiilor în cadrul unui eveniment organizat pentru această campanie. Pentru mine era o onoare să fiu implicată, știind că acțiunile mele sunt volunatare, dar pline de bucurie și încredere.

Anul trecut, în cadrul acestui eveniment, am fost ghid copiilor din programul „Vreau în clasa a 9-a” veniți la Muzeul Antipa. În cadrul muzeului lucrez de 4 ani și am ferma convingere că fiecare om pe care l-am întâlnit, fiecare acitivitate, fiecare acțiune m-au ajutat să evoluez, să plec cu încredere dintr-un sat cu o familie modestă, într-un oraș necunoscut și ostil la început. Am învățat că oamenii creează și dau viață locurilor unde ei își desfășoară activitatea.

Sunt atât de multe întâlniri, idei, lucruri frumoase create împreună cu acești oameni, în scopul de a ajuta și alți copii, încât simt că World Vision este, inițial, un noroc, iar mai apoi, cea mai frumoasă alegere din viața mea.

Îmi doresc din suflet să pot rămâne cât mai mult alături de fundație și de echipă, să ajut și să mă implic cât pot eu de mult în a reuși să susținem copiii ambițioși, care speră în mai bine, dar mai ales pe cei care deja și-au pierdut speranța.

Andreea,

absolventă program „Vreau în clasa a 9-a” Promoția 2014, Ialomița

O zi de școală cât o zi de muncă?

Ionela, elevă în clasa a X-a la Școala profesională din cadrul unui liceu din Bârlad, face parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” de anul trecut.

Pentru Ionela o zi de școală e ceva mai lungă decât o zi de muncă a unui salariat cu normă întreagă. Pentru a ajunge la liceu, ea face naveta 48 de km. în fiecare zi. Pleacă de acasă înainte de ora 10.00 și se întoarce seara, la ora 20.00. Ajunge de obicei în Bârlad înainte să își înceapă programul la școală și își pregătește lecțiile în sala de lectură a liceului în care învață. Anul trecut Ionela și-a încheiat anul școlar cu media 8.50 și Mențiune.

Deși este o fire introvertită, Ionela se înțelege bine cu colegii. Ea spune că activitățile din proiect au ajutat-o să se cunoască mai bine, să-și descopere calitățile și să învețe să-și depășească timiditatea; cel mai mult i-a plăcut în tabăra de vară, pentru că nu mai fusese niciodată la munte.

Ionela mai are o soră și un frate, ambii mai mici decât ea. Mama este casnică, iar tatăl muncitor, deci situația financiară a familiei este tipică zonei rurale a județului Vaslui, caracterizat de posibilități de angajare reduse, o rată a șomajului foarte ridicată și închiderea industriei miniere. Cu toate acestea, Ionela este o adolescentă ambițioasă și harnică; după terminarea liceului, își dorește să se angajeze într-un supermarket, considerând că pregătirea a început-o încă de pe acum, odată cu stagiul de practică efectuat în cadrul Penny Market. Ea consideră că această experiență îi este foarte utilă, mai ales pentru că are ocazia să pună în practică cunoștințele teoretice pe care le studiază la școală – fiind încadrată la un profil comercial.

Ionela este unul dintre elevii foarte implicați în proiect și mărturisește că este recunoscătoare pentru susținerea primită.

,,Mulțumesc, Penny Market! Mulțumesc, World Vision România!

O lume mai bună pentru cei mici prin proiectul ,,Alege Școala – educație de calitate, viitor în comunitate!”

Construim o lume mai bună pentru cei mici în care ei se bucură de relaţii armonioase cu părinţii lor, care le oferă îndrumarea şi sprijinul de care au nevoie pe parcusul şcolii şi al întregii vieţi. Deşi nu au vârsta pentru a merge la şcoală, antepreşcolarii din proiectul,,Alege Școala – educație de calitate, viitor în comunitate!” iau parte la activităţi alături de părinţii lor.  Prin metode de lucru interactive, cei mici îşi dezvoltă diferite abilităţi, iar părinţii lor, alături de specialiştii proiectului, învaţă cum să relaţioneze mai uşor cu copiii lor, care este rolul educaţiei, cum să îi înţeleagă, să îi susţină şi să îi pregătescă pentru şcoală.

Proiectul ,,Alege Școala – educație de calitate, viitor în comunitate!” este desfăşurat de fundaţia World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română, în comunităţile Predeşti, Sopot, Băileşti (jud. Dolj) şi Parpaniţa (jud. Vaslui), pe o perioda de 36 de luni. Proiectul vizează livrarea unor servicii integrate și centrate pe nevoile educaționale ale copiilor din grupurile vulnerabile identificate la nivelul celor patru școli partenere, din jud. Dolj și Vaslui, în vederea facilitării accesului la educație și reducerii părăsirii timpurii a școlii.

În această toamnă, 430 de copii au fost incluşi în proiect şi au devenit benficiari direcţi ai activităţilor educaţionale special gândite pentru a se plia pe nevoile lor. Proiectul cupride implementarea unui model de grădiniţă prietenoasă, derularea de programe ,,şcoală dupa şcoală” pentru copiii din ciclul primar şi gimnazial, precum şi alte activităţi care, cu siguranţă vor fi pe placul celor mici şi le vor oferi experienţe de învăţare şi dezvoltare: şcoli de vară, grădiniţe estivale, şcoli duminicale, cluburi tematice, excursii şi tabere educaţionale.  

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Un vis mic. Care e de fapt mare. De 12 ani, KFC și Pizza Hut investesc pentru viitor.

În 2008, KFC și Pizza Hut se alăturau programului „Vreau în clasa a noua!”, o inițiativă World Vision România. A fost începutul unei frumoase colaborări care a confirmat, an după an, o nevoie acută a implicării oamenilor, atât la nivel individual, cât și de grup, a companiilor și a ONG-urilor.

Printr-un efort comun, luna octombrie a devenit, în mod simbolic, luna donațiilor. Acel moment din an în care toți angajații și clienții din restaurantele KFC și Pizza Hut află poveștile tinerilor înscriși, în fiecare an, în programul „Vreau în clasa a 9-a!” și contribuie la construirea viitorului lor. Dacă în primul an de colaborare, suma donată către World Vision România a fost de 10.000 EUR, în 2019 vorbim despre o sumă totală 140.000 de EURO care a fost redirecționată către organizație în vederea susținerii parcursului personal și profesional a sute de tineri provenind din medii defavorizate. Până în prezent, au fost donați peste 800.000 de EUR și 1.366 de elevi au fost ajutați să meargă la liceu, ajungând astfel cu un pas mai aproape de visurile lor.

Mai mult decât atât, anul acesta, în cadrul proiectului, au fost prezentate pe site-ul de campanie https://www.kfc.ro/vreauinclasa9/ poveștile de succes a 12 elevi. Aceștia ne-au demonstrat că, datorită proiectului, au reușit să depășească obstacolele financiare și sociale, integrându-se în comunitățile din care fac parte și devenind membri activi ai societății cu studiile continuate sau activând deja în câmpul muncii. Aceștia au fost invitați în București, în cadrul unui eveniment organizat de KFC și Pizza Hut, unde au avut ocazia să întâlnească antreprenori români de succes și să împărtășească experiențe de viață.

Andreea, absolventă a promoției 2014, povestește despre impactul pe care l-a avut acest proiect în viața ei, activând, în prezent, ca angajat în cadrul Muzeului Antipa din București. Aura a înțeles, în timp, importanța educației și a învățat să aibă curaj, să urmeze o facultate și să se bucure de timp și de oameni. Eduard a ajuns “pedagog social” în școala din comuna lui, accelerându-și dezvoltarea pe plan profesional, esențială pentru un copil care făcea primii pași spre o carieră de succes. Și poveștile nu se opresc aici. Impactul unui astfel de program, pe termen lung, este evident, iar poveștile tinerilor absolvenți ne confirmă importanța implicării companiilor în sistemul de educație din România.

„De la an la an înțelegem și mai bine impactul pe care proiectul „Vreau în clasa a 9-a” îl are pentru elevii înscriși în program. Dincolo de sumele donate, dincolo de cifre și statistici care vorbesc de la sine, anul acesta am avut ocazia să prezentăm poveștile reale, de succes, ale unor elevi care au primit sprijin în acest program. Parcursul lor ne-a întărit dorința de a investi în continuare, pe termen lung, oferind, astfel, către World Vision România un sprijin semnificativ. De 12 ani, luna octombrie este deja o lună cu tradiție în restaurantele noastre și le suntem recunoscători cliențilorpentru că aleg să doneze, pentru a susține un vis mic care e de fapt mare”, a declarat Claudia Porojan, Senior PR & CSR Manager Sphera Franchise Group.

„Andreea, promoția 2014, Coșereni. Eduard, promoția 2016, Cernătești. Rodica, promoția 2012, Fierbinți.

Iar lista poate continua cu multe alte nume, sunt peste 1300 de copii susținuți de KFC și Pizza Hut să meargă la liceu, prin programul nostru „Vreau în clasa a noua”, în cei 11 ani de parteneriat.  Suntem recunoscători și le mulțumim, în primul rând în numele copiilor care au acum un viitor frumos în față. Unii studiază să devină avocați, profesori, ingineri, alții lucrează deja în muzee, ONG-uri sau multinaționale. Sunt copii frumoși, extrem de deștepți și, poate cel mai important, au înțeles importanța empatiei și ajutorului oferit celorlați.

Doar împreună, prin eforturile puse la comun, putem să schimbăm viețile unor copii, parcursul unei generații, viitorul unei țări. Prin educație.”, a declarat Mihaela Nabăr, Director Național World Vision România.

În cadrul programului se urmărește parcursul elevilor la liceu, oferindu-le acestora un sprijin lunar în valoare de 250 de lei, prin care sunt acoperite cheltuielile necesare pentru școală, dar și pentru diverse activități educative și de socializare. Elevii selectați pentru programul ,,Vreau în clasa a noua!’’ provin din familii cu o situație materială dificilă.

,,Pentru a ajunge departe, educația e cea mai importantă!” spune Daniel, susţinut în proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a!” de Penny Romania

Daniel este elev în clasa a XI-a la un liceu din Armășești, județul Ialomița. S-a născut în comuna Axintele, însă momentan locuiește la internatul liceului în care învață, pentru a nu fi nevoit să facă naveta 70 km zilnic, în drumul său spre școală și înapoi. Tatăl său este pensionar, iar mama sa este însărcinată cu surioara pe care Daniel o așteaptă, nerăbdător. De când face parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a”, Daniel mărturisește că a reușit să devină mai sociabil și să vadă anumite situații pe care la întâmpină în viața de adolescent într-un mod diferit. Daniel este unul dintre bursierii pentru care implicarea în proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” aduce un mare plus la nivel de dezvoltare personală și rezultate școlare.

,,Eu sunt Daniel și am intrat în acest proiect datorită faptului că un prieten de-al meu a devenit alumni şi mi-a povestit mai multe despre ce înseamnă să fii bursier ,,Vreau în clasa a 9-a” .

Începând din acest an, de când fac parte din proiect, am mai prins încredere în mine. Și am înțeles mai bine cum mă ajută faptul că particip la activități. A fost un an intens, mulți copii au fost învățați să depășească anumite obstacole, să scape de stări negative și să fie mai creativi. Prin exerciții de autocunoaștere, jocuri de rol, de echipă, unde trebuie să ne alegem coechipierii și liderul, învățăm să înțelegem provocările vârstei la care suntem.

Prin proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” am avut ocazia să merg și la Școala de vară. Pe parcursul celor trei zile petrecute acolo parcă am trecut de la stadiul de Amator la Profesionist – adică, la început, nu știam ce urma să se întâmple în locul cel nou în care am ajuns, dar apoi m-am integrat foarte bine. Activitățile la care am luat parte m-au ajutat să văd anumite lucruri sau întâmplări altfel față de cum le vedeam înainte. Mi-am dat seama că pentru a ajunge departe, educația e cea mai importantă.

De când fac parte din proiectul ,,Vreau în clasa a 9-a” mi-am făcut prieteni noi, cu care mă înțeleg foarte bine și am participat la numeroase activități. Îmi doresc să merg în tabără și anul acesta și să mă bucur iar, împreună cu colegii mei, de activități și excursii. Încă ceva ce îmi place mult în acest proiect este că am am avut ocazia să pun în practică cunoștințele teoretice de la școală direct în magazinul Penny. Angajații de acolo au fost foarte deschiși cu noi și ne-au explicat multe lucruri atunci când am făcut stagiul de practică. Ne-au făcut să ne simțim parte din echipă și asta mi-a plăcut mult.

Vă mulțumesc pentru că fac parte din acest proiect, sunt bucuros că am această ocazie!”

 

Lecția de cultură generală: “Natura se pregăteşte pentru iarnă”

În sezonul rece ne luăm ghetuțele, o geacă mai groasă, ne punem o căciulă și ne continuăm activitatea. Pentru noi e simplu, dar oare ce fac animalele și plantele când vine frigul? Ele cum se pregătesc pentru iarnă?

Cel mai bun răspuns ni-l dă natura însăși, iar cea mai utilă lecție e cea practică. Așa că ne-am luat hainele mai groase și, împreună cu elevii de clasele a II-a și a III-a de la Școala Gimnazială Cara, din județul Cluj, am pornit într-o aventură de o zi printre flori, arbori, păsări și animale. Gazdă ne-a fost Grădina Botanică “Al. Borza” din Cluj –Napoca, care, în parteneriat  cu Societatea Ornitologică Română, Muzeul de Zoologie şi Vivariul UBB, au organizat evenimentul ”Natura se pregătește de iarnă” și au pregătit pentru cei mici tot felul de jocuri instructive-educative.

Prima lecție însușită a fost aceea că există diferențe între un simplu parc unde oamenii merg pentru relaxare și o grădină botanică, în care vizitatorii pot afla o mulțime de informații despre plantele din jur, că unele dintre ele sunt specii care nu trăiesc pe la noi, iar pentru asta li s-a creat și condiții speciale. Cu această ocazie au aflat și care sunt plantele tropicale, ce diferență e între brad și molid sau faptul că arborii Gingko biloba poartă florile femeieşti şi florile bărbăteşti pe indivizi diferiţi.

După turul tematic am făcut o primă oprire la ceasul solar, unde copiii au aflat cum pot citi ora în funcție de poziția soarelui pe cer, iar din turnul de apă au putut admira priveliștea de la înălțime. 

Tot la Grădina Botanică, elevii au avut parte și de o vânătoare de comori, în cadrul căreia au primit provocarea de a căuta diferite animăluţe ascunse şi au fost recompensaţi cu stickere. Cu acerastă ocazie au învățat să identifice diferite specii de mamifere după urme şi după blană, specii de păsări după penaj şi specii de plante după frunze şi rădăcini.  Și pentru că orice lecție bine învățată merită recompensată, la final copiii au luat prânzul în oraș, iar apoi au avut parte de câteva ore de joacă la toboganele și leagănele din Parcul Central.

Excursiile tematice și lecțiile practice sunt un mod prin care World Vision Romania, în cadrul proiectelor sale, își propune să stârnească interesul copiilor pentru educație și informație, să le anime curiozitatea și să le deschidă orizonturile. Proiectul  ”Școala pentru toți – educație de calitate pentru preșcolari, școlari și cadre didactice din regiunea Nord-Vest” impreuna cu proiectul de burse, urmărește schimbarea atitudinii față de școală și scăderea ratei de abandon școlar în mediul rural.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară: 6 „Educație și competențe”, cod: POCU/74/6/18/104571.

De la PUBLICITATE la SUCCES – SC Lucian Print SRL

Să îţi doreşti să fii în fiecare zi mai bun indiferent cât de mare este provocarea a ceea ce ai de realizat şi să acorzi calităţii prioritate, este motto-ul administratorului SC Lucian Print SRL- Lucian Trandafirescu.

Cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul producţiei publicitare, Lucian consideră că piaţa produselor personalizate şi a celor unice, este acoperită în foarte mică măsură şi deschisă personalizării, atât produselor textile personalizate pentru evenimente,  cât şi echipamentelor textile de serie (inscripţionare echipamente sportive, echipamente de protecţie etc ). 

Întrebat dacă nu consideră un dezavantaj intrarea pe piaţă abia în 2019, răspunsul a fost un “NU” categoric şi argumentat:

,,Experienţa mea profesională în domeniu îmi  permite să am această părere. Ea este una avizată. Calitatea produsului finit este dată de calitatea tehnologiei folosite (de imprimantă, de laptop, de presa termică) şi de cea a resursei  umane folosită. De asemenea, promptitudinea cu care se pot realiza imprimările constituie un avantaj major, având în vedere că cei care doresc să facă un cadou se hotărăsc în ultimul moment.

În cadrul SC Lucian Print SRL, atât Copywriter-ul cât şi Art Directorul angajaţi  sunt persoane creative,  cu viziune şi talent în design-ul materialelor textile şi în crearea conceptului campaniilor publicitare. Pentru că firma este la început de drum, are posibilitatea să se diferenţieze încă de la început prin calitate, promptitudine şi inovaţia personalizării prin imprimare direct pe textil, aceste aspecte reprezentând un plus.’’  

Interesat să işi înfiinţeze propria afacere în domeniul cadourilor personalizate, Lucian a exploatat oportunitatea oferită  de Programul Operaţional Capital Uman 2014- 2020 România START UP PLUS. A cercetat piaţa şi a ales proiectul ,,Dezvoltarea mediului antreprenorial din regiunea Sud- Vest prin acces la finanţare- DEMOFIN – SV’, al cărui beneficiar SC Egis Romania SA îl implementează în regiunea Sud-Vest Oltenia în parteneriat cu Fundaţia World Vision România.

Lucian a urmat cursurile de Competenţe antreprenoriale, şi-a scris singur planul de afaceri care a fost declarat câstigator în urma evaluărilor şi în luna Mai 2019, a semnat contactul de subvenţie.

Spaţiul a fost identificat şi amenajat, achiziţiile au fost finalizate şi s-au angajat deja 2 persoane. Producţia a început. De astazi sunteţi aşteptati să treceţi pragul SC Lucian Print SRL.  Vă aşteaptă acolo profesionişti cu idei pline de creativitate!

Datele de contact sunt:

Adresa: Râmnicu Vâlcea, Str. Calea lui Traian nr 77, bl S26, parter

Tel contact:  Mobil :0762 285 284, Fix : 0350 415 135

Facebook şi site: FBK Lucian Print, website: www.lucianprint.ro

 E- mail:  lucianprintsrl@gmail.com

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014 – 2020 Romania START UP PLUS

”Școli care învață” sau cum încercăm să redăm școlii un rol viu în comunitate

Trăim într-o lume în care ritmul schimbărilor este atât de rapid încât reperele par să se dizolve. Cu toate acestea, mulți specialiști în educație au remarcat faptul că sala de clasă se încăpățânează să rămână – mai mult sau mai puțin – la fel ca în urmă cu un secol: bănci pentru elevi, de la care se așteaptă să fie cuminți și atenți la oră, un profesor care conduce magistral transferul de cunoștințe și o programă – mai degrabă încărcată – pe care elevii trebuie să și-o însușească. Acesta este modelul „educației industriale”, care fabrică absolvenți tot mai departe de cerințele lumii actuale. Aproape ca o moară care macină în gol, generând o stare de neîncredere crescândă în sistem atât din partea profesorilor, cât și a elevilor și a părinților acestora.

 Proiectul „Școala pentru toți: acces la educație de calitate pentru preșcolari, școlari și cadre didactice din regiunea de Nord-Vest” încearcă opusul. Își propune să iasă din această paradigmă care privește elevul ca principal beneficiar al actului educațional, dar îl tratează de multe ori drept o simplă piesă statistică în peisajul rezultatelor excepționale sau al fenomenului abandonului școlar. Urmărește să construiască un nou tipar al actului pedagogic, în care profesorul este mai mult decât un simplu specialist „tobă de carte”; profesorul redevine cel care ajută la învățare în loc să indice ce trebuie învățat. Totodată, proiectul vede în părinți și în ceilalți membri ai comunității niște parteneri în asigurarea unei educații de calitate pentru elevi.

Practic, proiectul urmărește să revină la sensul etimologic al cuvântului „școală”. În limba greacă, termenul skholé desemna „timp liber”, iar în latină termenul de skola va ajunge la înțelesul de „timp liber dedicat învățării”. Deși poate părea un deziderat prea optimist, actorii implicați în proiect sunt convinși că doar printr-o schimbare de paradigmă putem într-adevăr contribui la reconstruirea încrederii în educație, ca pregătire pentru viață.

De altfel, printre criticile aduse sistemului educațional actual e și faptul că școala pregătește copiii pentru un viitor în care niciunul dintre profesorii adulți nu va ajunge să trăiască. Așa se explică mutarea accentului dinspre actul transferului de educație („educația de tip container”, cum ar numi-o cercetătorul Mihai Nadin) înspre educația celor 4C (comunicare, colaborare, creativitate și simț critic), care să îi permită viitorului adult să înțeleagă și să acționeze responsabil și în cunoștință de cauză în orice context.

     Despre aceste aspecte s-a discutat și în cadrul întâlnirii de lucru din data de 28 octombrie 2019, găzduită de Școala Gimnazială Cojocna, județul Cluj, partener în proiectul „Școala pentru toți”. Doamna Iacob Adriana, inspector în cadrul ISJ Cluj, a vorbit despre rolul comunității în revigorarea educației și în reconectarea activităților școlare și a comunității. „Școala ca sistem viu” reprezintă, de altfel, o preocupare la nivel internațional, plecându-se de la premisa că o instituție puternică depinde de relațiile pe care le construiește și mai puțin de lucrurile pe care le stăpânește. Privită astfel, relația dintre școală și comunitate depășește cadrul oarecum simplist al voluntariatului sau al serbărilor cu public, îndreptându-se spre construirea unei colaborări din care ambele părți să învețe, în vreme ce elevii sunt reconectați la realitățile vieții de zi cu zi. Metafora zidurilor care îngrădesc școala a fost, astfel, înlocuită cu cea a farului care luminează traseul comunității.

În privința rezultatelor palpabile ale proiectului, s-a observat o ameliorare a situației școlare a elevilor care au participat la programul „Școală după școală” în decursul anului școlar 2018-2019. Evident, există loc de mai bine, fapt ce a condus discuția înspre urgența reînnodării relației dintre școală și cadrele didactice, pe de o parte, și comunitatea de părinți, de cealaltă parte.

Acesta a fost subiectul prezentării realizate de domnul prof. Ioan Ivașcu, directorul Școlii Gimnaziale din Cojocna, care a reiterat necesitatea elaborării unui plan realist și documentat de intervenție educațională, un plan care să pornească de la o cunoaștere aprofundată a problemelor comunității în ansamblul ei. Aceasta pare a fi principala provocare pentru orice demers ce urmărește o înnoire a educației: demolarea zidurilor care separă profesorii, elevii și părinții; în fond, ei ar trebui să constituie o comunitate, dar realitatea este că noțiunea de conlucrare este înlocuită în chip nefericit cu cea de contrare.

 Întâlnirea a continuat cu o dezbatere, în cadrul căreia au luat cuvântul cadrele didactice, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Cluj și ai World Vision România. Principala provocare: cum să construiești o imagine pozitivă a școlii, într-o comunitate marcată serios de problema sărăciei și de cea a analfabetismului? Răspunsul constă în adoptarea de noi metode pedagogice – cum ar fi cea a service-learning-ului – care să fie puse în aplicare în toate cele 3 componente ale proiectului: Școală după școală, A doua șansă și Școala părinților.

 Întâlnirea a fost un exercițiu util de recapitulare și reinițializare a activităților din proiectul ”Școala pentru toți” la nivelul comunității. O dovadă că învățăm din experiențele trecute pentru a face față provocărilor noului an. „Școli care învață” este titlul unei cărți care încearcă să prezinte câteva direcții prin care școala poate redeveni parte a comunității. „Școli care învață” trebuie să devină motto-ul fiecărui profesionist angrenat în actul educațional.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020.
Axa prioritară: 6 „Educație și competențe”
OS: 6.2, 6.3 6.4, 6.6
Titlul proiectului: „Școala pentru toți-acces la educație de calitate pentru preșcolari, școlari și cadre didactice din Regiunea Nord-Vest”
Beneficiarul proiectului: Fundația World Vision Romania
Codul proiectului: POCU/74/6/18/104571